Video Românii au înlocuit carnea şi brânza cu pâinea şi cartofii. Cifre îngrijorătoare ale Eurostat
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Taxele, facturile şi preţurile tot mai mari ne obligă să facem economii şi să renunţăm la ceva vital: la mâncare. Țara noastră are cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a oamenilor care nu își permit o masă consistentă o dată la două zile. Pentru că bugetul nu mai ajunge, mulţi înlocuiesc alimentele mai scumpe precum carnea şi brânza cu produse ieftine: pâine, cartofi, paste.
Carnea de peşte, pui, porc sau vită a devenit un lux pentru români.
"Peşte, cam la două săptămâni sau trei săptămâni. Iar carne, o dată pe săptămână ne permitem", a mărturisit un pensionar.
Bărbat: Preţurile sunt mari.
Reporter: Îşi permit românii o masă consistentă?
Bărbat: Nu prea. Nu prea îşi permit că nu au de unde.
Cifrele confirmă. Aproape 3,5 milioane de români, nu şi-au permis anul trecut o masă cu carne, pește sau o altrnativă vegetariană o dată la două zile, arată Eurostat. Si asta pentru ca prețul cărnii de exemplu a crescut cu 11% de la un an la altul.
"Cred că este un cumul de factori, care ţin şi de modul în care a funcţionat politica românească, economia românească în ultima perioadă", a explicat Răzvan Pantelimon, sociolog.
"Mediul rural este probabil cel care e ignorat şi mi se pare că ar trebui acordată mai multă atenţie", susţine un tânăr.
Probleme sunt nu doar la sate, şi în marile oraşe.
Elena este din Constanţa şi este şomeră de mai bine de o lună. În afara sezonului estival, pe litoral, piaţa muncii este extrem de limitată. După impozitarea suplimentară a şomajului, rămâne cu 900 de lei pe lună.
"Trei mese pe zi, o sută de lei nu-ţi ajunge! Dacă aş fi avut o altă perspectivă, m-aş fi mutat din România", a mărturisit Elena.
Datele INS arată că, românii chletuiesc acum cu 11 lei mai puţin pentru mâncare decât anul trecut. Deşi, inflația a depăşit 10%.
Reporter: Cum merge vânzarea?
Iulia, comerciant: Slab, slab, deci foarte prost. Zic: sunt scumpe. Cu 70% de acum doi ani a scăzut vânzarea.
Fiecare leu contează. Oamenii compară prețurile, cumpără cantități mai mici sau caută produse la reducere. Pentru cei cu venituri mici, întrebarea nu mai este doar ce ar vrea să mănânce, ci ce își permit. Și, de multe ori, bugetul se termină înainte ca lista să fie completă.
Specialiştii atrag atenţia că alimentație mai slabă poate însemna, în anii următori, o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
