Video Moment istoric la Patriarhia Română: 16 femei românce sunt canonizate și intră în calendarul ortodox
Minunile nu sunt doar niste poveşti incredibile, din cărţi bisericeşti. Se întâmplă şi acum, printre noi. Şi sunt făcute de oameni ca şi noi. O femeie reuşeşte să-şi vindece miraculos sora de o boală gravă. Alta îmblânzeşte animalele din pădure doar cu vorba bună. Există martori care au văzut asta cu ochii lor. Iar pentru acestea şi nu numai, Biserica ortodoxă a decis să le declare sfinte. 16 femei au dată de cinstire în calendarul ortodox, iar noi ne vom închina la ele ca într-o zi de mare sărbătoare. E un eveniment istoric care are loc la Patriarhia Română.
Există locuri pe pământ unde vezi cum arată raiul şi întâlneşti oameni care au trăit miracole.
"Într-un moment de cumpănă al vieţii mele, într-o operaţie de cancer, voiau să îmi scoată vezica şi să îmi pună două pungi la rinichi. Am ieşit în curtea spitalului ca să gândesc dacă să accept această intervenţie sau nu. Şi urca între timp pădurarul locului la măicuţa la munte şi mă sună maica şi îmi spune: surioară, să nu primeşti intervenţia, că nu o să fie nevoie. Şi atunci am zis: maică, de unde ştii, pentru că nu vorbisem cu nimeni deocamdată. Şi atunci ea a zis: ştie Domnul, să nu primeşti, că o să fie bine.", a spus maica Nectaria, sora Sfintei Elisabeta.
Ea este maica Nectaria iar sora despre care ne vorbeşte a fost chiar sora ei de sânge. O chema Elisabeta şi era născută în 1970. Amândouă, îşi aduce aminte, îşi doreau de mici să fie în slujba lui Dumnezeu.
Maica Nectaria şi sora ei îşi doreau de mici să fie în slujba lui Dumnezeu
"Când eram mici copii, dacă ne întreaba cineva ce ne facem când suntem mari, noi ziceam că ne facem ca Maica Domnului. Nu ştiam ce înseamnă, dar aşa ziceam noi când eram mici.", a adăugat maica Nectaria.
Reporter: Era o chemare?
Maica: Era...
Au urmat această chemare, iar Elisabeta a plecat la Ierusalim. Acolo a primit o veste cruntă. E bolnavă de cancer. Şi în câteva zile se stinge.
"Dracii au început să o chinuie, a cerut ajutorul Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Iacob Hozevitul şi Maica Domnului i-a certat pe diavoli şi le-a zis: de ce chinuiţi sufletul acesta dacă încă nu a fost judecat? Şi a fost dusă într-un loc foarte frumos, luminos, în care erau multe trepte, îngeri pe de o parte şi de alta. S-a auzit un glas foarte puternic şi a zis: duceţi-o de aici, că nu este pregătită!", a precizat Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal.
Misiunea sfintei Elisabeta, să se vindece şi să îi vindece pe ceilalţi
Asta a povestit maica Elisabeta atunci când a ieşit din moarte clinică şi s-a întors printre cei vii. Ştiind că are o misiune clară - să se vindece şi să-i vindece şi pe alţii.
"Atunci i-a zis Sfântul Ioan Iacob Hozevitul: dacă vrei să te desăvârşeşti, urmează viaţa pustnicească. A mers direct în munţii Giumalău, unde şi-a făcut o chilie pustnicească săpată în pământ, acolo unde a vieţuit mai bine de 16 ani.", a adăugat consilierul patriarhal.
Cât a stat acolo, ca un pustnic, maica Elisabeta a reuşit să aducă alinare şi vindecare multor oameni care ajungeau la ea cu ultima speranţă. Inclusiv sora ei, Nectaria, care după 42 de zile petrecute acolo, în creierii munţilor, n-a mai avut nevoie de nicio operaţie. Şi e bine şi azi.
"Pădurarii, măicuţele care au stat pe rând cu maica pe munte, fiecare a trăit câte o experienţă deosebită.", a spus maica Nectaria.
"A fost un copil ales. Se vedea că e o lucrare a lui Dumnezeu cu ea.", a menţionat maica Valentina, verişoara Sfintei Elisabeta.
Maica Elisabeta s-a stins în 2014 dar toţi cei care au cunoscut-o simt că ea face în continuare minuni.
Maica Antonina de la Tismana a ajuns să îmblânzească animalele sălbatice
Aşa cum cred şi cei care au întânit-o măcar o dată în viaţă pe Maica Antonina de la Tismana şi care au asistat la scene ireale.
"Povesteau măicile din mănăstirea Tismana cum, la un moment dat, erau la cules de prune, auzeau cum maica Antonina vorbea cu cineva. Au zis că probabil o vacă cu care s-a întâlnit acolo; ea avea mare dragoste pentru animale. Auzea: "Gata, gata, ați mâncat destul, mai lăsați și la măici." Când s-au apropiat suficient, au observat că era maica cu ursoaica și cu puii ei. Cunoaștem că orice ursoaică, când are pui, devine agresivă. Prin sfințenia vieții ei, sfânta a ajuns să îmblânzească animalele sălbatice.", a mai spus Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal.
Până când s-a stins, la aproape 90 de ani, Maica Antonina a îmblânzit animale și a vindecat oameni cu vorba ei blândă. La fel cum, în vremuri tulburi, încerca și Maica Evloghia să îndrepte oamenii spre biserică.
"În perioada interbelică mergea din sat în sat și căuta să îi îndrume pe oameni să renunțe la vicii, la patimi, să meargă mai des la biserică, iar lucrul acesta i-a făcut pe comuniști, în 1949, să ia atitudine împotriva ei. A fost prinsă în satul Ulemni, din județul Călărași, și bătută cu bestialitate. În urma acestor bătăi, ea a trecut la Domnul ca o muceniță, ca mărturisitoare a lui Hristos într-o epocă de ateism științific.", a adăugat consilierul patriarhal.
Maica Evloghia, o viaţă dăruită credinţei
Maica Evloghia și-a dat viața pentru credință. Anastasia Șaguna s-a jertfit pentru copiii ei. Iar Maria Brâncoveanu ne-a lăsat moștenire cea mai dură lecție de demnitate și curaj.
"Viața ei este oglinda demnității, a bunătății, a sfințeniei, mama a 11 copii. Gândiți-vă la orice om, mama de astăzi și de oricând: dacă ar fi văzut soțul și patru copii decapitați, ar fi rezistat? Oare ce a făcut ca această femeie să își poarte crucea demnității pe mai departe decât o credință vie, nezdruncinată, și o viață extraordinară?", a spus Emil Cărămizaru, preot paroh la Biserica Gheorghe-Nou.
La Biserica Gheorghe-Nou de la kilometrul 0 al Capitalei, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu se odihnește, alături de Sfântul Domnitor și Martir Constantin Brâncoveanu, în cripta din fața altarului.
"Acesta este epitaf adus de către Maria Doamna în ziua de 12 iulie 1720, aici deasupra acestui mormânt voievodal al soțului ei. Acesta este textul " și Maria să nădăjduiește întru Domnul tot aici să-i se odihnească oasele confirmat de mai mulți istorici.", a mai spus Emil Cărămizaru.
Moaștele sfintelor femei românce vor fi așezate în racle spre închinare în bisericile în care acestea au viețuit. La fel, acolo va avea loc și proclamarea locală. Dar Sfântul Sinod a stabilit și o dată de cinstire în calendarul creștin ortodox. Iar în a treia duminică după Paște a fost deja instituită o nouă sărbătoare, Soborul sfintelor femei românce.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
