Video O româncă ajunsă viceprimar în Austria dezvăluie secretele unui oraş sănătos în care trăiesc fericiţi peste 100.000 de oameni

Bucureşti. Aproape două milioane de locuitori. Peste un milion de locuinţe. Tot atâtea autoturisme. Locul 5 în topul poluării la nivel european. 

La o simplă plimbare, îţi dai seama că suntem departe de alte capitale europene. Poluarea aerului, traficul, lipsa spaţiilor verzi - toate fac din Bucureşti unul dintre cele mai neprietenoase oraşe din Europa. 

La polul opus se află Viena

Vezi și

Un oraş cu peste 2.000 de parcuri. 120 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor - de 17 ori mai mult decât în Bucureşti. Iată cum arată cele două capitale privite de sus. În Viena, peste 50% din populaţie foloseşte transportul în comun pentru a merge la serviciu. 30% din energia necesară oraşului provine din surse regenerabile. Toate acestea, şi multe altele altele, fac din Viena unul dintre cele mai bune oraşe pentru locuit. Ne confirmă asta şi o româncă stabilită aici de 15 ani. 

"44% din suprafaţa Simmeringului este spaţiu verde. Avem şi grădini cu sere. Oamenii sunt fericiţi, trăiesc foarte bine, probabil că are legătură şi cu calitatea în spaţiul public. Alegerile au fost destul de dure. Am fost pe străzi cel puţin 3 luni de zile în campania electorală, dar şi înainte, un an şi jumătate", spune Ramona Miletic viceprimar într-un district al Vienei. 

În 2020, Ramona Miletic a fost aleasă viceprimar într-un district al Vienei. 

În jur de 100 de mii de oameni trăiesc în districtul condus de ea 2.800 sunt români. În toată Viena, sunt 40 de mii de conaţionali, care respiră aer curat şi îşi prelungesc astfel viaţa. Un locuitor al Vienei trăieşte în medie peste 81 de ani. În Bucureşti, speranţa medie de viaţă este de doar 73 de ani. În scădere în ultimii ani. 

Au putut şi să amenajeze 1.700 de kilometri de piste şi trasee pentru biciclişti. 

Piste de biciclete pe absolut toate străzile din zona centrală a Vienei. Şi automat ţi-e mai mare dragul să te plimbi cu bicicleta prin oraş. Din păcate, Bucureştiul are doar câteva piste şi acelea întrerupte în intersecţii. 

Bucureştiul, la coada clasamentului numărului de km de piste de biciclete

Bucureştiul are în total doar 33 de kilometri de piste. Pe cel mai aglomerat bulevard din zona de nord, unde lucrează zilnic sute de mii de oameni, abia au pe unde să circule pietonii. Bicicliştilor nu le rămâne decât să strecoare printre maşini.

Am cerut răspunsuri şi de la Ministrul Mediului. 

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Am mers cu bicicleta. Până la minister o dată. Am mers mai mult pe stradă decât pe pista de biciclete. Pistele de bicicletă sunt total insuficiente pentru un oraş de mărimea mun Bucureşti. cred că mai multe piste de bicicletă am la mine la Moineşti, la Bacău. un oraş cu 10 mii de locuitori.

Rezultatul, chiar la această oră, zeci de mii de şoferi sunt blocaţi în traficul din Capitală. În fiecare an, un bucureştean pierde aproape 150 de ore în maşină. 

Mai puţin de un copac pe cap de locuitor

Capitala noastră e pe locul 7 în topul mondial al oraşelor cu cel mai aglomerat trafic. În medie, aproape fiecare locuitor din Bucureşti-Ilfov are o maşină personală. În schimb, ne revine mai puţin de un copac pe cap de locuitor. 

Asta înseamnă că noi toţi respirăm aer otrăvit. Experții estimează că aproximativ 60% din poluarea din Capitală provine de la trafic. 

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Dacă ne ajută vremea avem valori mai bune la calitatea aerului. Adică dacă bate vântul, plouă sau e dispersie bună a poluanţilor. dacă nu ne ajută vremea suferim cu toţii.

Exemplul altor capitale europene

Alte oraşe europene nu au lăsat sănătatea oamenilor la mila sorţii

În Roma, spre exemplu, în zona centrului vechi, maşinile nu mai au voie să circule câteva ore pe zi, considerate ore de vârf. asta cu excepţia riveranilor şi a celor care plătesc o taxă care poate ajunge până la aproape 400 de euro.

Polonia sta si ea la fel de prost ca şi noi la acest capitol. Dar face eforturi ca să rezolve problema poluării din cauza traficului. Aşa că în ultimii ani, a construit peste 100 de km de linii de tramvai şi metrou şi a cumpărat mai mult de o mie de vehicule noi pentru transportul public. 

Cum au rezolvat polonezii problema traficului

Pentru asta, Polonia a atras fonduri europene: 23 de miliarde de euro, între 2014 şi 2020. Faţă de numai 5,5 miliarde, cât a reuşit România. Iată, de exemplu, cum au rezolvat polonezii traficul din Cracovia. 

În doar un an, autorităţile au construit la marginea oraşului un hub de trasport: o parcare cu două etaje, 460 de locuri şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. Cine îşi lasă maşina aici, poate merge gratuit spre centru cu tramvaiul alintat Cracovianul. Şi peste toate astea, polonezii s-au ales şi cu 4.000 de copaci. Legea îi obligă să planteze un număr de arbori pentru fiecare aviz de construcţie. 

Anul acesta, suntem de 20 de ani în Uniunea Europeană, ca Polonia. Am reuşit să realizăm, în aceşti 20 de ani, exact 420 de proiecte, graţie banilor europeni. Autorităţile poloneze au ştiut care sunt nevoile ţării. 

O lecţie pe care autoriţile noastre încă n-au învăţat-o. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰