Antena Meniu Search
x

Video Cum a reușit Ungaria să găsească rețeta succesului și să dea o lecție României la capitolul agricultură. Produsele ajung din fermă direct în furculiță

Avem teren agricol cât să hrănim de patru ori populaţia României, dar suntem dependenţi de importuri. Aducem din toată lumea carne, lactate, fructe şi legume, deşi avem aproape 3 milioane de ferme. Cele mai multe sunt însă foarte mici şi abia supravieţuiesc fără sprijinul statului. Aşa s-a ajuns la un paradox care ne costă pe toţi. Alte ţări în schimb, cum ar fi Ungaria, au găsit reţeta succesului, ca să împace şi agricultorii, şi consumatorii. Urmăriţi campania Alege ce Urmează. 

Cristi Popovici
de Cristi Popovici

la 22.05.2024 , 20:41

Când politica din birouri şi problemele din teren se ciocnesc, se întâmplă asta. La începutul anului, revolta fermierilor a aprins Europa. Inclusiv România. Motivele: deciziile în cascadă luate de aleşi pentru agricultură. Accize mai mari la motorină, tăierea subvenţiilor, birocraţie stufoasă, dar mai ales reguli stricte pentru protecţia mediului, impuse de Uniunea Europeană tuturor statelor membre. În teorie, politicile verzi ale UE sunt menite să reducă emisiile de carbon şi pesticidele, adică să ne ajute să mâncăm mai sănătos, din surse locale. În realitate, fiecare stat s-a descurcat cum a putut.

Cel mai bun exemplu e proiectul From farm to fork

Cel mai bun exemplu e proiectul From farm to fork, în traducere, de la fermă direct la furculiţă.

Vezi și

Cristi Popovici, reporter Observator: În cazul de faţă, vorbim despre o furculiţă din Ungaria. Ţara care, în acest moment cel puţin, a implementat cu cel mai mare succes acest program. Suntem într-unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Budapesta, care are o stea Michelin, şi unde toate produsele vin de la fermă direct în bucătărie şi apoi în farfuria noastră.

Toate cele 15 feluri de mâncare servite aici sunt făcute din ingrediente crescute în jurul Budapestei. În felul acesta, agricultorii din zonă au unde să-şi vândă produsele, iar consumatorii primesc hrană gustoasă şi proaspătă, care n-a străbătut mii de kilometri până la ei.

Producător: Primul fel principal va fi pâinea. Aşa cum ştiţi, în Ungaria mâncăm totul cu pâine. Chiar avem şi o zi naţională a pâinii. 

Făina din care a fost frământată această pâine vine de la un mic fermier din zonă. 

Producător: Cultivăm chiar noi cerealele, le măcinăm aici, iar calitatea e foarte diferită, pentru că vorbim de procesare lentă. Ingredientele sunt diferite şi vindem direct către brutării artizanale. Îţi dai seama că vorbim de o făină de înaltă calitate după ambalaj.

La câţiva kilometri distanţă, se află livada de unde restaurantele îşi iau fructele.

Producător: Chiar cred că, dacă vrem să protejăm mediul, e foarte important să mâncăm alimente produse local, alimente de sezon şi fructe şi legume ecologice. Cred că ar trebui să fie la fel în România.

Ar trebui, doar că, la capitolul agricultură, România se laudă cu potenţialul, Ungaria cu investiţiile. Singura zonă din ţara noastră unde proiectul a fost dezvoltat e Transilvania. Aici, chiar Budapesta a finanţat mii de fermieri. În rest, încă ne uităm cu jind la cum au făcut alţii.

Cristi Popovici, reporter Observator: Modelul a prins foarte bine în mult ţări din Uniunea Europeană. În primul rând, are acest mare avantaj. Marfa parcurge mult mai repede drumul de la fermier... 

Bianca Iacob, reporter Observator: ...La consumator. Doar în România nu a avut aşa de mult succes, poate şi pentru că nu mai sunt atât de mulţi fermieri. Mulţi sunt în Spania.

Spania, țara cu o climă aridă, care ştie cum să facă agricultură din piatră seacă

Spania. O ţară cu o climă aridă, care ştie cum să facă agricultură din piatră seacă. Nu doar că îşi asigură propria hrană, dar e şi cel mai mare exportator al Europei de fructe şi legume. Cel mai mare producător din lume de ulei de măsline. Al doilea cel mai mare exportator de vin la nivel mondial. Până şi porcul pe care îl mâncăm vine, în cea mai mare parte, din Spania. Asta pentru că spaniolii au ştiut să profite de banii europeni. aici verificam Au atras, încă de la început, fonduri aproape triple faţă de România, şi au construit cu ei ferme moderne, în toate colţurile ţării.

Bianca Iacob, reporter Observator: Spania se află printre țările europene care au primit cele mai mari sume de bani pentru agricultură, adică cele mai multe subvenții sub formă de fonduri europene. Suntem în nordul Spaniei, aproape de granița cu Andorra, la nici 50 de km și mergem să vedem cum arată o fermă ecologica dezvoltată cu bani europeni. În Spania, sectorul zootehnic este destul de dezvoltat, iar fermierii de aici cresc în special pentru export oi vaci și porci. Apropo, la această fermă lucrează și muncitori români.

Florin a ajuns în Spania imediat după liceu, în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. În toţi aceşti ani, a văzut cum o mică afacere de familie se poate transforma într-o fermă ultramodernă. 1600 de vaci cresc aici în condiţii speciale. Aparatele măsoară temperatura şi umiditatea din aer şi în functie de situatie, pornesc ventilatoarele sau aspersoarele. Totul e mecanizat. Un robot mulge 20 de vaci în acelaşi timp. Rezultatul: eficienţă maximă, profit pe măsură.

Florin, român stabilit în Spania: Aici laptele poate să îl vândă sigur, merg la cooperative care îl cumpără, unele plătesc mai mult, altele mai puțin, dar laptele îl vând mereu. Eu cum sunt din Slatina, ca să deschidem o fermă în Slatina și să putem să și vindem ne-ar fi imposibil să vindem în cantități așa de mari. Pentru că nu ai unde să îl vinzi. Doar să faci brânză, atâta.

Bianca Iacob, reporter Observator: 60.000 de mii de litri de lapte pleacă zilnic doar din această fermă de lapte din nordul Spaniei către supermarketuri. Fie ca lapte de consum, brânză, sau produse din lapte cum ar fi iaurturi inovatoare sau deserturi.

Ca să încurajeze agricultorii şi să evite fraudele, statul spaniol a creat legi speciale

Ca să încurajeze agricultorii şi să evite fraudele, statul spaniol a creat legi speciale.

Josep Angrill, producător: Aici, ca tânăr agricultor ca să primeşti bani trebuie să te angajezi ca în următorii 5 ani minim să rămâi agricultor. şi aici ştii că dacă te apuci de asta, asta vei face toată viaţa.

Elena, broker de cereale: În Spania au vena asta, este practic o mândrie. Au o mândrie în a fi agricultori, în a continua cu negoțul moștenit din generație în generație și cred că asta ne lipsește în România. Noi în general am evitat tipul ăsta de muncă și am trăit mult pe conceptul, bun, am moștenit un pământ îl vând, cum pot să îl vând. S-a vândut tot. Practic dacă analizezi, marile investiții din România sunt firme străine. 

Elena e broker de cereale în Spania şi de câţiva ani încearcă să pună şi România pe harta marilor jucători din agricultura europeană.

Elena, broker de cereale: România este o țară foarte frumoasă și are un potențial uriaș. Prima barieră pe care am găsit-o noi în România, birocrația. Procedura de a exporta un furaj din România este mult mai complicata decât procedura de a exporta un furaj din orice alt colț lumii.

Janusz Wojciechowski, comisar european: Rolul fermierilor români e foarte important. România este al patrulea producător de cereale din UE, producția din România e foarte importantă și România e țara cu cele mai multe ferme din UE, aproape 3 milioane de ferme.

În loc să transformăm grâul în pâine şi floarea soarelui în ulei, trimitem materia primă peste graniţe

Dar cea mai mare problemă a noastră rămâne faptul că mai mult importăm, decât să exportăm alimente. Motivul: nu avem un lanţ complet de producţie. În loc să transformăm grâul în pâine şi floarea soarelui în ulei, trimitem materia primă peste graniţe, pentru ca mai apoi să aducem din Ungaria, Polonia sau Germania aluat congelat.

În medie, cel puțin unul din două kilograme de produse alimentare vândute în România provine din importuri.

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 10 voturi
Întrebarea zilei
Credeţi că sunt pregătite autorităţile să facă faţă codului roșu de caniculă?
Observator » Exclusiv Observator » Cum a reușit Ungaria să găsească rețeta succesului și să dea o lecție României la capitolul agricultură. Produsele ajung din fermă direct în furculiță