Antena Meniu Search
x

Video Viața bate filmul: Cum au fost distruse, prin abandon şi nepăsare, toate cinematografele Capitalei. Din 46 mai funcționează doar unul

Au fost unica distracţie a românilor în anii gri ai comunismului, mijloc de propagandă pentru regimul lui Ceauşescu şi, mai târziu, o comoară imobiliară pentru cei care au venit la conducere după Iliescu. Şi au distrus, prin abandon şi nepăsare, toate cinematografele Capitalei. Din 46 mai funcţionează doar unul. Cele care n-au fost demolate pentru proiecte imobiliare, au devenit casă pentru oamenii străzii. Regia Autonomă România Film e în faliment: încă o dovadă că statul a eşuat în administrarea patrimoniului său. Urmează un reportaj din categoria dramă, deci fără happy-end. 

Andreea Milea
de Andreea Milea

la 11.03.2023, 19:55

Vezi și

Dispare, astfel, o lume, un mod de viaţă, un simbol al capitalei. Cinematograful. Locul în care lumea bună îşi dădea întâlnire cu marile vedete de la Hollywood. Şi pe marele ecran, şi dincolo de el.   

În sala cinematografului Patria, în seara zilei de 21 noiembrie, a avut loc un spectacol de gală cu primul din cele şapte filme ce se prezintă în cadrul zilelor filmului francez, spectacol la care au participat şi cineaştii francezi. Printre ei, şi celebrul Jean Marais. Se întâmpla în 1961. Cinematograful Patria era arhiplin. Și asa a fost în toți anii gri şi plini de cenzură ai comunismului. 

În cinematograful cochet, de la bulevard, românii au râs cu lacrimi. Timpul a trecut. Chiar foarte grăbit. Azi, Patria e o ruină. În clădirea cu lacăte pe uși mai intră doar oamenii străzii.

Andreea Milea, reporter Observator: Cinema Patria funcţiona la parterul celebrei cladiri ARO, de aici de pe Bulevardul Magheru. După Revoluţie, întră în patrimoniul Primariei Sector 1 şi, din 2015, uşor, uşor devine o ruină. Principala problemă este că blocul finalizat în 1931 este încadrat în clasa I de risc seismic, însă nu poate fi consolidat pentru că proprietarii nu vor să plece. 

Pe acelaşi subiect

Matei Sumbasacu, reprezentant ReRise: Şi atunci şi cinema Patria şi multe altele, care erau în astfel de locuri, s-au închis. Din cauza riscului seismic. 

Cam asta a fost soarta tuturor cinematografelor din capitală după anii '90. Când statul semna actele de privatizare a cinematografelor, românii încă stăteau la coadă pentru un bilet la film. 

Mihai Radu, administrator România Film: Toate aceste spaţii produceau datorii: vorbim de personal, taxe şi impozite locale, în special, care s-au tot adunat. Guvernul nu susţine cu absolut niciun fel de fonduri această regie. Ea doar administrează nişte cinematografe ale statului. 

Românii au dat cinematograful pe plimbatul la mall sau televizorul de acasă

Obieciurile de consum ale românilor s-au schimbat și ele: au dat cinematograful pe sala mai confortabilă de la mall sau pe ecranul uriaș al televizorului de acasă. 

Andreea Milea, reporter Observator: Aşa arată acum cinematograful Giuleşti. Suntem în sala unde pe vremuri se proiectau filmele. Ce a mai rămas din ea? Doar stâlpii de rezistenţă şi băncile pe care stăteau spectatorii. Iar în spatele meu a fost cândva ecranul.

Printr-o minune, structura abandonată de mai bine de un sfert de secol încă mai stă în picioare. 

Andreea Milea, reporter Observator: În ultimii ani, clădirea a fost plimbată între Primăria Sectorului 6 şi Primăria Sectorului 1. Deşi este aproape imposibil să ne imaginăm cum edilul de sector promite acum că tot ce vedem aici se va transforma în centru cultural pentru dezvoltarea copiilor. 

Istoria recentă ne arătă că toate acestea nu sunt decât promisiuni. Singurul interes este să treacă timpul. După ce clădirea se va dărâma de tot, rechinii imobiliari vor pune mâna pe teren. 

Mihai Radu, administrator România Film: Potenţialul economic, cel puţin al spaţiului, din punct de vedere strict imobiliar era fenomenal. Vă daţi seama că o sală de genul ăsta, in mijlocul oraşului, are o valoare. Primăriile au dreptul să solicite intrarea în proprietate a cinematografelor şi fiecare primărie preluând aceste săli să se ocupe, avea obligația, conform legii, să se ocupe de modernizarea lor şi de continuarea activităţii de proiecţie film. Foarte puţine au mai avut funcţie de cinematograf. 

În locul fostelor săli de cinema găsești azi cluburi, baruri sau magazine

Pe unde clădirile încă sunt în picioare. După ce a fost retrocedat, cinematograful Volga a fost pus la pământ pentru ca în locul lui să se ridice nişte blocuri. 

Emil Ivănescu, preşedinte Ordinul Arhitecţilor: Nu există o politică reală ca să salveze lucrurile astea și atunci nici cel care are un spaţiu de genul ăsta nu este ajutat. 

Azi, nu prea mai e mare lucru de salvat din cele 46 de săli de cinema pe care le avea odată Bucureştiul. 

Mihai Radu, administrator România Film: Au rămas funcţionale, în Bucureşti cel puţin, una, două, trei săli.

Cinema Europa, de exemplu, ar trebui să fie deschis. Dar e închis toată luna martie. În sala construită în 1930 abia mai veneau la un film 10,15 oameni de-a lungul unei zile.  

Andreea Milea, reporter Observator: În vremurile bune aici la cinematograful Europa rulau patru filme pe lună. Câte unul pe săptămână, pe care oamenii îl puteau vedea şi de cinci ori pe zi. De atunci şi până astăzi, aici au fost proiectate peste 4.000 de filme. 

Să readuci la viaţă un cinematograf vechi e misiune imposibilă

Regia de Film este în insolvenţă, cu datorii de peste 30 de milioane de lei. Singura speranţă e la firmele private, care ar putea închiria aceste spaţii. E ce s-a întâmplat la cinema Luceafărul. 

Diana Bancov, administrator cinema Luceafărul: Tavanele erau toate distruse, foarte mult mucegai, tot ce înseamnă instalaţia electrică era defectă, partea de sală avea foartă multă mizerie, era uzată, acoperişul locaţiei era in foarte multe locuri uzat, ploua în interior. Am schimbat sunetul, am schimbat luminile, am schimbat proiectorul și ecranul de cinematograf. Investiţia a costat undeva la 250.000 de euro. 

Va mai trece mult timp până va fi recuperată investiţia, dar o rază de speranţă tot există. Aceeaşi firmă vrea să refacă din temelii şi sala Capitol. 

Andreea Milea, reporter Observator: Până în 1989 apetitul pentru cinematograf era extrem de mare, pentru ca nu se puteau vedea filme în altă parte. Dorinta s-a păstrat și dupa Revoluţie, însă a scăzut treptat. Astazi, de zece ori mai puțini romani merg la cinema față de acum trei decenii. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Credeţi că atacul Iranului asupra Israelului va escalada într-un conflict la scară largă?

Observator » Exclusiv Observator » Viața bate filmul: Cum au fost distruse, prin abandon şi nepăsare, toate cinematografele Capitalei. Din 46 mai funcționează doar unul