6.300 de refugiaţi în România
România ar urma să primească peste 6.300 de refugiaţi, potrivit unui nou plan elaborat de Comisia Europană şi citat de presa internaţională. Nu este sigur, însă, că planul va fi aprobat deoarece mai multe state membre se opun sistemului de cote obligatorii propus de Comisie.
România ar urma să primească peste 6.300 de refugiaţi, potrivit unui nou plan elaborat de Comisia Europană şi citat de presa internaţională. Nu este sigur, însă, că planul va fi aprobat deoarece mai multe state membre se opun sistemului de cote obligatorii propus de Comisie.
Noul plan al Comisiei Europene prevede, potrivit agenţiei Reuters, redistribuirea a 160.000 de migranţi, de patru ori mai mulţi decât în planul respins în luna mai de mai multe state membre. Cele mai mari cote revin Germaniei, peste 40.000 de oameni şi Franţei, cu 31.000. Liderii politici speră că, astfel, criza va fi măcar atenuată.
Marea Britanie nu este inclusă în plan deoarece nu participă la politica de azil a Uniunii Europene. Dar premierul David Cameron se declară dispus să primească 20.000 de refugiaţi sirieni "în următorii ani". În schimb, statele est-europene resping impunerea de cote obligatorii pentru primirea refugiaţilor.
- Zi de foc pentru trupele ucrainene. Peste 260 de atacuri ruseşti, din toate direcţiile, la Pokrovsk
- Cel mai ambiţios proiect al omenirii. Un milionar anonim finanţează crearea primei aşezări umane subacvatice
- Proiectul lui Zelenski, distrus din faşă. Polonia anunţă că UE nu va înfiinţa o armată a Europei
- Rheinmetall şi Romarm ar putea construi o fabrică de pulberi în România. Angel Tîlvăr, discuţie cu CEO-ul...
- Joe Biden, număr record de zile de concediu. Un american de rând ar trebui să lucreze 52 de ani ca să-l egaleze...
Între timp, exodul migranţilor continuă. Câteva sute de oameni disperaţi au forţat ieşirea din tabăra amenajată în Ungaria, la graniţa cu Serbia, deşi poliţiştii au încercat să-i oprească.
Oamenii au acceptat până la urmă să se întoarcă în tabără, cu autocarele trimise de autorităţi. Criza migranţilor are repercusiuni politice la Budapesta: ministrul ungar al apărării şi-a dat demisia, după ce a fost criticat pentru întârzierea lucrărilor la gardul de sârmă ghimpată de la graniţa cu Serbia. O frontieră spre care se îndreaptă noi valuri umane: autorităţile din Macedonia le oferă refugiaţilor trenuri pentru a traversa Serbia, dar vagoanele se dovedesc neîncăpătoare faţă de mulţimea solicitanţilor.
Atmosfera este încărcată şi pe insulele greceşti pe care debarcă, zilnic, noi valuri de migranţi deşi capacităţile de cazare sunt de mult depăşite. În aceste condiţii, un miliardar egiptean s-a oferit să cumpere o insulă din Grecia sau Italia pentru a adăposti măcar o parte din refugiaţi.
Redistribuirea celor 160.000 de migranţi nu ar rezolva, nici pe departe, problema deoarece numai Germania se aşteaptă să primească, anul acesta, 800.000 de solicitări de azil. Atât vicepremierul german cât şi preşedintele Franţei au avertizat că, dacă persistă criza migranţilor, acordurile de la Schengen pot fi în pericol.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰