Administrația Trump presează România să-i permită lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din mai - Bloomberg
Autoritățile române se confruntă cu o presiune intensă din partea administrației președintelui Donald Trump pentru a-i permite candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu să poată candida la alegerile prezidenţiale care vor fi reluate în luna mai 2025, scrie Bloomberg.

În cadrul unor întâlniri private desfășurate în ultimele zile, oficialii americani au insistat aproape exclusiv asupra alegerilor din România, avertizând autoritățile de la București să nu împiedice campania lui Călin Georgescu. Acesta, un susținător declarat al lui Trump, a criticat NATO și l-a elogiat pe Vladimir Putin, potrivit unor surse familiare cu discuțiile, care au preferat să rămână anonime, scrie publicaţia americană.
Vicepreședintele JD Vance a condamnat public decizia României de a anula scrutinul prezidenţial din 2024, în cadrul unui discurs la Conferința de Securitate de la München, acuzând elitele europene că încearcă să suprime ascensiunea grupărilor populiste. Decizia de anulare a scrutinului a fost luată după ce oficialii din domeniul securității au stabilit că ingerințele rusești au influențat rezultatul primului tur, desfășurat pe 24 noiembrie, unde candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a obținut o victorie surpriză.
Reacții internaționale și îngrijorări interne
Declarațiile lui Vance au luat prin surprindere oficialii români, care se declară nedumeriți de insistența administrației Trump asupra subiectului. Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, s-a întâlnit la München cu emisarul lui Trump, Keith Kellogg, și cu Richard Grenell, în încercarea de a clarifica poziția României. De asemenea, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a discutat cu Vance la un summit despre inteligența artificială organizat la Paris.
- Crin Antonescu, despre Călin Georgescu în 2011: "Putea fi premierul guvernului tehnocrat"
- PSD, PNL și UDMR, alianță electorală pentru susținerea lui Crin Antonescu. Ce prevede protocolul "România...
- Ponta şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale: "E bine să fim mai mulţi care vrem schimbarea...
- "Nu au existat intervenţii în raport cu un candidat". MAE, după ce Bloomberg a scris că SUA fac presiuni pentru...
- Ce a înţeles preşedintele CCR din discursul lui JD Vance despre anularea alegerilor: "A spus că suntem o...
Guvernul român încearcă să mențină un canal de comunicare stabil cu administrația de la Washington pentru a asigura că viitoarele alegeri, reprogramate pentru luna mai, sunt percepute ca fiind libere și corecte. În ciuda acestor eforturi, Casa Albă a redirecționat orice solicitare de comentarii către Departamentul de Stat, care a refuzat să facă declarații oficiale.
Inițial cotat cu un scor modest în sondaje, Georgescu a câștigat rapid sprijin datorită unei campanii agresive pe rețelele sociale, în special pe TikTok. Victoria sa din primul tur a fost anulată printr-o decizie a CCR, care a stabilit că aceasta a fost influențată de ingerinţe externe. În prezent, candidatul rămâne favorit pentru alegerile din mai și denunță anularea scrutinului drept o „lovitură de stat” orchestrat de Bruxelles.
În contextul creșterii tensiunilor, sondajele arată că o parte semnificativă a populației privește cu scepticism decizia instanței. Totodată, există speculații că Georgescu ar putea fi exclus din cursa electorală, ceea ce alimentează și mai mult nemulțumirea alegătorilor de extremă dreapta.
SUA, acuzate de ingerinţe politice în Europa
Vicepreședintele Vance a pus sub semnul întrebării stabilitatea democratică a României, afirmând la München că „dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva mii de dolari cheltuiți pe reclame dintr-o țară străină, atunci nu era prea solidă de la bun început.” Declarația sa a fost urmată de o reacție dură din partea cancelarului german Olaf Scholz, care a acuzat SUA de ingerință politică în Europa.
Între timp, miliardarul Elon Musk, un aliat al lui Trump, a intervenit în dezbatere, distribuind pe platforma sa X o postare în care Georgescu promite să interzică organizațiile afiliate lui George Soros dacă va deveni președinte. „România merită propria sa suveranitate”, a comentat Musk, atrăgând critici din partea oficialilor europeni.
Campania lui Georgescu este acum subiectul mai multor anchete privind finanțarea electorală, iar validitatea candidaturii sale va fi decisă de biroul electoral și de instanțele competente. Cu toate acestea, sistemul judiciar din România este adesea perceput ca fiind politizat, ceea ce alimentează neîncrederea alegătorilor.
Georgescu continuă să își construiască imaginea de lider anti-sistem, promovând teorii ale conspirației și atrăgând susținerea mișcărilor populiste din Europa. Într-un interviu recent cu Alex Jones, el a susținut că anularea alegerilor a fost „ordonată din străinătate și pusă în aplicare de sistemul globalist.”
Reacţia MAE
În urma articolului scris de publicaţia americană Bloomberg, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că "în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România".
"Am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media. Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România.
România și Europa rămân angajate ferm față de democrație și libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică și un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun.
România susține nevoia de a ne consolida propriile forțe, de a ne asuma mai multă responsabilitate ca europeni dar și ca parteneri strategici ai SUA. Acest lucru include reziliența instituțiilor democratice, libertăților fundamentale și integritatea alegerilor și a spațiului informațional", a transmis MAE.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰