Alegeri prezidențiale în Franța. Terorismul, cal de bătaie în cel mai disputat scrutin

Publicat: 22.04.2017, 11:00.
Actualizat: 23.04.2017, 02:03

Cum poate fi combătut terorismul jihadist, care a secerat în ultimii doi ani viețile a aproape 240 de persoane în Franța, reprezintă unul dintre caii de bătaie ai alegerilor prezidențiale din Franța, unele dintre cele mai disputate din istorie, comentează EFE, citată de Agerpres.

Cum poate fi combătut terorismul jihadist, care a secerat în ultimii doi ani viețile a aproape 240 de persoane în Franța, reprezintă unul dintre caii de bătaie ai alegerilor prezidențiale din Franța, unele dintre cele mai disputate din istorie, comentează EFE, citată de Agerpres.

Principalii candidați, de la reprezentanta extremei drepte Marine Le Pen și până la exponentul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, încearcă să dea un răspuns la una dintre principalele preocupări ale alegătorilor: cum să trăiască în siguranță. Valul de atentate din ultimul doi ani a schimbat drastic rutina francezilor, puțin obișnuiți cu astfel de evenimente. Seria de atacuri care a vizat Franța — începută în ianuarie 2015 cu atacul asupra revistei satirice Charlie Hebdo, la Paris, continuată cu atacul cu camion din Nisa, soldat cu 86 de morți, la 14 iulie 2016, și al cărei ultim capitol a fost atacul de joi seara de pe bulevardul Champs-Elysees din Paris, soldat cu moartea unui polițist — a avut principalul punct de inflexiune în ziua de 13 noiembrie 2015, când teroriștii jihadiști au ucis la Paris și Saint Denis 130 de persoane, dintre care 89 în sala de concerte Bataclan.

Președintele francez, socialistul Francois Hollande, a decretat atunci starea de urgență, care va rămâne în vigoare până în iulie anul curent. Organizații precum Federația Internațională a Drepturilor Omului (FIDH) au avertizat că politica antiteroristă a Franței, sub incidența acestei stări de urgență, erodează temeliile statului de drept și deschide calea abuzurilor în timpul anchetelor. Menținerea sau nu a acestei măsuri îi divizează pe principalii candidați la președinția Franței.

Candidatul conservator Francois Fillon dorește o întărire a stării de urgență, socialistul Benoit Hamon vrea s-o modifice, iar stângistul Mélenchon vrea să renunțe cu totul la ea. Centristul Emmanuel Macron și Marine Le Pen, ambii în fruntea sondajelor, nu și-au făcut public punctul de vedere pe această temă. Cei cinci candidați sunt totuși de acord în privința faptului că ar trebui sporite forțele de poliție, al căror număr este estimat la 250.000 de agenți, potrivit unor date din 2014, și care anul trecut au protestat față de lipsa de personal și de mijloace financiare.

Le Pen, partizană a ideii potrivit căreia forțele de ordine ar trebui să aibă atribuții mai importante, a promis să le consolideze 'masiv', prin angajarea a 15.000 de polițiști și jandarmi. Principalul ei rival, Macron, dorește să sporească numărul polițiștilor cu 10.000 și pledează pentru crearea unei poliții a securității cotidiene care să fie 'mai aproape' de francezi. Fillon, un alt candidat favorabil întăririi legii și ordinii, a anunțat că ar dispune suplimentarea forțelor de poliție cu încă 10.000 de agenți care să se ocupe de munca pe teren, dar și de sarcini de ordin administrativ. Din partea stângii, Mélenchon pledează pentru dublarea numărului de polițiști, iar Hamon consideră că ar trebui create 5.000 de posturi noi.

Le Pen, Macron și Mélenchon sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, eliminat în 1997, în timp ce Fillon și Hamon se opun. În schimb, creșterea bugetului apărării, de la 1,77% din PIB, cât este în prezent, până la 2% din PIB, a creat consens între toți candidații principali, cu excepția lui Mélenchon. Nici în privința alegerii alianțelor internaționale pentru a lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic nu există un punct comun între candidați: Fillon vrea relații mai fluide cu Rusia lui Vladimir Putin cu scopul de a lupta împotriva SI în Siria, Le Pen și Mélenchon doresc deopotrivă o apropiere a Franței de Rusia, în timp ce Macron și Hamon nu sunt de acord cu aceasta.

Și participarea Franței la NATO generează controverse. Mélenchon dorește ca Franța să abandoneze această organizație militară, iar Le Pen vrea retragerea țării sale din comandamentul militar pentru ca Franța să nu mai fie obligată să intre în războaie 'care nu sunt ale ei'. Macron și Hamon ar menține țara în organizația transatlantică, în timp ce Fillon nu s-a pronunțat public asupra acestui subiect.

Sursa: Agerpres.ro

CITEŞTE ŞI: Meci în patru la ALEGERILE PREZIDENŢIALE din Franţa. Cine sunt principalii candidaţi

CITEŞTE ŞI: Alegeri prezidenţiale în Franţa. Ce spun ULTIMELE SONDAJE înaintea primului tur de scrutin

CITEŞTE ŞI: ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN FRANŢA. Tot ce trebuie să ştii despre scrutinul de duminică

CITEŞTE ŞI: ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN FRANŢA. Cine sunt cei 11 candidaţi în cursa pentru palatul Elysee

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.