Bărbaţii din Ucraina care riscă moartea pentru a evita frontul: "Nimeni nu îşi doreşte pace"

"Vreau să merg și să fiu liber, să trăiesc", a declarat bărbatul în vârstă de 34 de ani pentru CNN, după ce a ajuns în România vecină. El este doar unul din zeci de oameni care fac această traversare ilegală din vestul Ucrainei în fiecare săptămână.

După aproape patru ani de luptă împotriva Rusiei, Ucraina se confruntă cu o criză tot mai mare de personal: forțele Kievului încearcă să mențină o linie de front de peste 600 de mile împotriva trupelor rusești care desfășoară un război de uzură neobosit.

CNN a vorbit cu șase persoane care nu au vrut să riște să moară într-un conflict fără sfârșit în viitorul apropiat – în ciuda încercărilor administrației Trump și ale puterilor străine de a negocia unul. Între timp, Rusia se poate baza pe o populație de peste trei ori mai mare decât cea a Ucrainei pentru a-și completa rândurile, în ciuda numărului tot mai mare de victime.

Procuratura Generală a Ucrainei a deschis aproape 290.000 de dosare penale privind absența neautorizată a soldaților și dezertarea acestora până în septembrie, potrivit Pravda. Legea marțială interzice tuturor bărbaților cu vârste cuprinse între 23 și 60 de ani care sunt eligibili pentru serviciul militar să părăsească țara.

Pentru Pinkhasov, care a lucrat ca șofer de taxi la Kiev, viața de acasă a devenit ceea ce a descris ca fiind insuportabilă, chiar dacă președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni prezintă viziuni contradictorii pentru încheierea războiului.

"Nimeni nu vrea pace. Nici Putin, nici Zelenski, nici Trump", a spus el în timp ce savura o ceașcă de ceai în orașul de frontieră românesc Sighetu Marmației – aerul fiind încărcat de fum provenit de la sobele pe lemne care se luptau cu frigul.

El a spus că a petrecut aproximativ o lună pregătindu-se pentru trecere, navigând la nesfârșit prin aplicații de navigare și canale Telegram unde oamenii își povestesc experiențele și împărtășesc sfaturi. Pinkhasov și-a făcut provizii, zeci de batoane energizante și echipamente de supraviețuire la mâna a doua. Le-a aruncat pe toate în munți în ultima sa zi pentru a putea trece granița în viteză și a evita să fie prins de grănicerii ucraineni.

Odată ajuns de cealaltă parte, un Pinkhasov entuziasmat s-a alăturat celor peste 30.000 de bărbați ucraineni care au trecut ilegal în România de la începutul conflictului din 2022, potrivit poliției de frontieră din această țară. Tuturor li s-a acordat statut de protecție temporară, o măsură a Uniunii Europene oferită oricui fuge de război.

Propriul serviciu de grăniceri de stat al Ucrainei spune că peste 25.000 de persoane au fost prinse la ieșire. Și asta doar în România. Multe altele fug în Moldova, Ungaria, Belarus și alte țări.

O trecere mortală 

Nu toată lumea reușește să treacă nevătămată. Cel puțin 29 de bărbați au murit încercând să traverseze munții periculoși sau înecându-se în râul Tisa, care separă o parte din nordul României de sud-vestul Ucrainei.

Dima, care a cerut să folosească un pseudonim, și-a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor după ce a petrecut cinci zile încercând să navigheze pe pante la temperaturi sub zero grade. "A fost un șoc când mi-am văzut picioarele", a declarat muncitorul în vârstă de 42 de ani pentru CNN. "În fiecare zi doare. În fiecare minut, în fiecare secundă doare."

Tată a doi copii, a părăsit Ucraina după ce i s-au înmânat acte de recrutare în primele zile ale războiului. A plătit niște contrabandiști să-l ajute să fugă în aprilie 2022, dar spune că nu l-au avertizat despre riscurile mortale care îl așteaptă. "Când eram în vârful muntelui, era un viscol mare, zăpadă. Nu ne puteam vedea dacă ne depărtam la un metru", își amintește Dima.

Unul dintre bărbații cu care călătorea a murit degerat. Vremea era atât de rea încât trupul său nu a putut fi recuperat timp de săptămâni întregi. Dima era convins că și el va muri. Dar serviciul de salvare Salvamont Maramureș din România l-a ridicat cu elicopterul de pe munte exact la timp.

"Munca noastră este plină de empatie pentru umanitate"

Dan Benga este omul responsabil cu aceste misiuni de salvare. Fost jucător de rugby devenit om de afaceri, el și-a dedicat viața din 2017 salvării celor care au probleme în munți, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa.

Împreună cu alte agenții de stat, echipa sa a recuperat 377 de bărbați ucraineni în mai puțin de patru ani.

Benga spune că mulți dintre bărbați nu sunt echipați cu echipamentul necesar pentru a trece prin râpe atât de abrupte și zăpadă până la genunchi și riscă să cedeze rănilor sau epuizării.

"Ar prefera să moară pe munți încercând să scape decât în ​​război", a declarat Benga pentru CNN. El refuză să-i judece. "De fapt, nu știm ce se întâmplă în mintea lor, în sufletul lor... Meseria noastră este plină de empatie pentru umanitate."

Este o meserie riscantă care aproape l-a costat viața pe bărbatul de 57 de ani într-un Ajun de Crăciun. A rămas blocat pe un munte în timpul unei furtuni de zăpadă timp de cinci zile în 2022 și a fost declarat dispărut de autorități. Soției și celor trei copii ai săi li s-a spus să se pregătească pentru ce e mai rău.

Dar Benga a continuat. El spune că a cărat un ucrainean în spate timp de 14 ore până când salvatorii au ajuns în sfârșit la ei. Benga a devenit vizibil emoționat povestind în ziua aceea - pericolele slujbei sale și costul pe care îl poate avea asupra familiei sale îl apasă greu.

Un bărbat ucrainean care a cerut anonimatul din cauza îngrijorării pentru siguranța sa a declarat pentru CNN că a fi salvat a fost "un sentiment de nedescris".

"Am avut pielea de găină pe tot corpul. Să aștept salvatorii a fost ca și cum aș fi așteptat un miracol", a adăugat el.

Contrabandiștii îi ghidează pe cei care evită recrutarea

Pentru cei care își permit, plata unui contrabandist poate fi tentantă. Unii dintre ei își promovează deschis serviciile pe rețelele de socializare. "Artem", care are peste 4.000 de urmăritori pe TikTok, susține că poate facilita o trecere în România pentru 14.000 de dolari.

"Salvăm oameni care vor doar să trăiască, să-și construiască viitorul", a declarat el pentru CNN într-un interviu. "Ajut oameni, salvez oameni", comparând acest lucru cu un serviciu de salvare a vieții.

"Artem" a explicat că mituirea autorităților ucrainene, inclusiv a polițiștilor de frontieră, pentru a se uita în altă parte este esențială pentru succes. Odată ce fugarul iese din țară, spune el, echipa sa îl ghidează online de la distanță.

"Transportăm oamenii direct la graniță, apoi fac doar o scurtă plimbare de 300 până la 400 de metri și sunt deja în România", a spus el.

Un jurnalist CNN s-a dat drept ucrainean care caută informații despre procesul de contrabandă pe Telegram, discutând direct despre costuri și logistică cu alte două persoane care au susținut că ar putea facilita o evadare. De asemenea, au menționat mituirea paznicilor.

Echipa de contrabandă te duce "direct la gardul de sârmă ghimpată cu motociclete", a declarat un contrabandist pentru CNN. "Traversează rapid sârma ghimpată. Intră în România la 100 de metri adâncime și, odată ajuns într-un loc sigur, trimite plata către portofelul cripto."

Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a declarat pentru CNN că are o politică de toleranță zero față de corupție. "Serviciul nostru de securitate internă lucrează activ pentru a expune orice cazuri de activități ilegale și raportăm întotdeauna public reținerea angajaților noștri, dacă apar astfel de cazuri", a declarat purtătorul de cuvânt Andriy Demchenko.

"Cei care sunt găsiți comițând astfel de infracțiuni sunt trași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare", a spus el, adăugând că "acuzațiile formulate de grupuri ilegale care încalcă legea trebuie susținute de dovezi. În caz contrar, poate fi pur și simplu calomnie."

Unii bărbați prinși încercând să părăsească ilegal țara au raportat că au fost mobilizați la scurt timp după aceea. Decizia de a evita linia frontului este considerată pe scară largă ca fiind rușinoasă în Ucraina, care a purtat un război defensiv împotriva vecinului său mult mai mare și înarmat nuclear.

Pentru șoferul de taxi Pinkhasov, care a reușit să traverseze singur la începutul acestei luni, a meritat. De atunci, s-a reunit cu fiica sa de cinci luni în Elveția.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰