Von der Leyen a propus Canadei să devină "membru asociat UE", dar statutul nu există, iar membrii nu ştiau
Ursula von der Leyen a propus azi Canadei să devină "membru asociat" al UE, un statut care nu există în tratate. Invitația în premieră, lansată în timpul discursului despre starea Uniunii Europene, a fost primită cu aplauze în Parlamentul de la Strasbourg. Dar diplomați citați de Politico susțin că guvernele statelor membre nu au fost consultate înainte și că, deși susțin relații comerciale mai strânse cu Canada, deocamdată nu există sprijin pentru o integrare politică sau economică de acest tip, care ar necesita modificarea tratatelor UE.
În prezența premierului canadian Mark Carney, Ursula von der Leyen a propus ca UE să acorde Canadei statutul de "membru asociat", statut care nu există în tratate. Europa și Canada ar urma să dezvolte acordul de liber schimb existent printr-o alianță mai amplă, menită să creeze "un spațiu de prosperitate comună și securitate economică".
Aplauze în picioare de plenul Parlamentului European
Anunțul despre "deschiderea ușii pentru Canada" a fost primit cu aplauze în picioare de plenul Parlamentului European, dar i-a luat prin surprindere guvernele europene și a stârnit îngrijorări că ascunde compromisuri, dezvăluie Politico.
Propunerea, prezentată drept o "alianță pentru viitor", ar include cooperare în domenii precum apărarea, energia, materiile prime critice, bateriile, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică și politica arctică.
Este nevoie să "regândim de urgență parteneriatele noastre" și să "construim coaliții globale pentru reziliența și democrațiile noastre", a argumentat von der Leyen.
Politico: Anunţul a luat prin surprindere capitalele europene
Acordarea statutului de membru al UE este responsabilitatea Consiliului European, iar în prezent nu există niciun model de "membru asociat", explică Politico.
Trei diplomați au declarat, sub protecția anonimatului, că mesajul a luat prin surprindere capitalele europene, care nu fuseseră consultate pentru a-și da acordul înainte de discurs.
"Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă. Statele membre au încercat să tempereze așteptările. Există numai sentimente pozitive față de Ottawa, dar trebuie să știm care sunt detaliile", a spus unul dintre diplomații citați.
O altă sursă a fost și mai tranșantă: deși UE ar putea oferi Canadei acces mult mai mare la piața europeană, printr-un acord comercial asemănător celor oferite Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, nu există suficient sprijin pentru ca Ottawa să intre într-o formă mai profundă de integrare cu UE, economică sau politică.
Nu există acord între statele membre pentru o asemenea schimbare
Un astfel de statut ar presupune modificarea tratatelor UE, însă nu există sprijin suficient între statele membre pentru o asemenea schimbare, a confirmat un al treilea diplomat.
Guvernele europene se tem că, dacă ideea merge mai departe, ar putea apărea conflicte comerciale serioase cu Canada: Ottawa ar favoriza produsele "Made in Canada", industria sa siderurgică este un concurent direct pentru Europa, iar taxele pe mașinile europene, restricțiile la alcool și regulile diferite pentru produsele modificate genetic ar putea deveni puncte sensibile.
Ideea nu este oricum nouă. Cancelarul german Friedrich Merz a propus și el în trecut ca Ucraina să primească "statutul de membru asociat", dar Kievul a respins scenariul care nu i-a cucerit nici pe ceilalţi lideri UE.
Ambasadorii statelor membre s-au întâlnit săptămâna trecută cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului European. Au convenit, în linii mari, asupra unor relații mai strânse cu Canada. Au fost de acord inclusiv state membre cu guverne de dreapta, care nu vor să-l supere pe Donald Trump.
Cum au primit vestea eurodeputaţii
Anunțul a fost primit cu reacții mixte. Eurodeputatul Dan Barna a spus că apropierea de Canada poate fi văzută ca o extindere a UE, dar a criticat că Ursula von der Leyen nu a insistat și asupra aderării Republica Moldova, în timp ce Victor Negrescu a salutat ideea unui statut asociat pentru Canada, dar a spus că se aștepta ca România și regiunea Mării Negre să fie menționate în discurs.
Ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a declarat că "extinderea Uniunii noastre către membri cu drepturi depline și, poate, către membri asociați este în interesul nostru strategic".
"Cine v-a dat un mandat democratic și popular pentru asta?", a întrebat-o pe von der Leyen Manon Aubry, o eurodeputată franceză din partidul de stânga La France Insoumise.
Aflat în război comercial și politic cu Donald Trump, premierul canadian Mark Carney, prezent la Strasbourg, a cerut ca țara sa să-și reducă dependența de SUA și să formeze un club al democrațiilor cu viziuni similare, care susțin acordurile de liber schimb.
Un oficial european a spus că vizita lui Mark Carney a fost gândită ca un semnal politic clar că atât Canada, cât și UE vor relații mai strânse și o cooperare mai amplă.
Carney urmează să-și prezinte joi propria viziune asupra viitorului relației cu UE într-un discurs în fața Parlamentului European.
