Canada, primul membru asociat al UE. Ce a anunţat Ursula von der Leyen în discursul despre starea Uniunii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a invitat miercuri Canada să devină primul "membru asociat" al Uniunii Europene, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Statutul juridic de "membru asociat" nu există în prezent în tratatele UE, astfel că propunerea este o premieră. Ursul von der Leyen a pledat pentru construirea unor noi parteneriate într-o lume pe care o consideră tot mai instabilă și a lansat un apel la combaterea "ultranaționaliștilor" și "antieuropenilor", avertizând asupra amenințărilor tot mai mari la adresa securității europene.
Von der Leyen l-a invitat la Strasbourg pe premierul canadian Mark Carney, în contextul apropierii dintre Bruxelles și Ottawa și al tensiunilor comerciale și politice dintre Canada și Statele Unite.
"Trebuie să construim noi parteneriate. Acesta este motivul pentru care l-am invitat astăzi pe Mark Carney să ni se alăture", a spus Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei a anunțat că își dorește ca relația dintre Uniunea Europeană și Canada să intre într-o nouă etapă.
"Vreau să permitem Canadei să fie primul membru asociat al Uniunii Europene", a declarat von der Leyen, moment în care eurodeputații au aplaudat și s-au ridicat în picioare.
Ea a subliniat că apropierea dintre cele două părți nu este îndreptată împotriva unei alte țări.
"Nu este un parteneriat împotriva cuiva. Este un parteneriat pentru noi, pentru valorile noastre, pentru securitatea noastră și pentru prosperitatea noastră", a spus șefa Comisiei Europene.
-
Ursula von der Leyen intenţionează să propună înfiinţarea unui Consiliu European de Securitate
-
Comisia specială a PE, despre manipularea pe TikTok a alegerilor din România înaintea votului de marţi
-
Ucraina primeşte încă 6,1 mld. € de la UE, a anunţat Ursula von der Leyen. Pentru ce vor fi folosiţi banii
Von der Leyen a vorbit și despre importanța tot mai mare a Arcticii pentru securitatea și economia Europei.
"Vom transforma zona arctică într-un proiect emblematic (...) Democrațiile nu aparțin celor care dau din gură mai tare, aparțin tuturor”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Consiliu european de securitate format din UE, Canada, Norvegia şi Regatul Unit
Preşedinta Comisiei Europene a propus crearea unui Consiliu european de securitate, care să asocieze UE, Canada, Norvegia şi Regatul Unit.
"Urgenţa este încă şi mai mare astăzi, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea ne vom expune ideile pentru ca un Consiliu european de securitate să devină realitate", a declarat ea în faţa Parlamentului European reunit la Strasbourg.
"Europa are nevoie de propriul său ghid pentru contracararea ameninţărilor hibride", referindu-se la aşa-numitele atacuri hibride, precum tentativele de sabotaj.
"Când un stat membru va solicita acest lucru, toate statele membre trebuie să se reunească pentru a coordona un răspuns european, pentru a descuraja escaladarea şi a reduce impactul", a spus ea despre protocolul propus.
"Europa se confruntă cu o lume în mod deschis ostilă"
Discursul lui Ursula von der Leyen a avut ca temă centrală necesitatea ca Europa să își consolideze independența într-un context internațional pe care l-a descris drept tot mai dificil.
"Europa și-a ales propriul drum. Un drum al prosperității, al libertății, al democrației. Am ales să fim liberi de combustibilii fosili ruși. Am ales să fim cea mai mare putere comercială din lume. Am ales o politică industrială europeană, modelul nostru social și capacitatea noastră de apărare", a spus von der Leyen.
Ea a subliniat că Europa trebuie să își poată apăra propriile interese într-o lume în care războiul, competiția economică și amenințările hibride se suprapun.
"Ne confruntăm cu o lume în mod deschis ostilă. Avem un război de agresiune pe continentul nostru, avem alte războaie în vecinătatea noastră, avem o competiție industrială din ce în ce mai dură și avem o luptă pentru narațiune", a afirmat președinta Comisiei.
Von der Leyen a amintit creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, sprijinul acordat Ucrainei, reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice europene.
Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 80% în ultimii cinci ani, a precizat ea.
O nouă strategie pentru securitatea Europei
O parte importantă a discursului a fost dedicată amenințărilor la adresa securității europene.
"Securitatea este amenințată. Nu vom permite să se întâmple acest lucru", a spus Ursula von der Leyen.
Ea a avertizat că amenințările provenite din partea Federației Ruse devin tot mai complexe și că nivelul de risc pentru statele europene este în creștere.
"Amenințările hibride ale Federației Ruse sunt din ce în ce mai puțin hibride. Nivelul amenințării crește", a spus von der Leyen, pledând pentru o schimbare a modului în care Europa răspunde acestor situații.
"Nu am ținut pasul cu noua realitate", a avertizat președinta Comisiei.
În acest context, ea a propus o nouă strategie europeană pentru securitate și un mecanism propriu pentru situațiile de amenințare hibridă.
"Europa are nevoie de propriul său protocol antihibrid", a spus von der Leyen.
Ea a propus și un mecanism european inspirat de Articolul 4 al NATO, pentru situații de urgență în care securitatea unui stat membru este amenințată.
"Europa trebuie să aibă propriul său Articol 4 în situații de urgență. Toate statele membre trebuie să fie pregătite să se mobilizeze", a declarat von der Leyen.
Președinta Comisiei a avertizat, de asemenea, asupra interferențelor externe și a campaniilor de dezinformare.
"Ultranaționaliștii și antieuropenii, interferențele ruse și dezinformarea au același obiectiv: să ne divizeze, să ne slăbească și să ne facă să ne îndoim de noi înșine. Nu putem permite ca democrația noastră să fie subminată de reprezentanți sau marionete ale regimurilor autoritare”, a spus von der Leyen.
"Îmi doresc ca medicul meu să fie un robot? Nu, bineînțeles că nu"
Inteligența artificială a ocupat un loc important în discursul privind viitorul Europei.
Von der Leyen a spus că Uniunea Europeană trebuie să valorifice la maximum AI pentru a îmbunătăți societatea, calitatea vieții și productivitatea, dar fără să ignore riscurile dezvoltării unor modele tot mai puternice.
"Îmi doresc ca medicul meu să fie un robot? Nu, bineînțeles că nu. Dar vreau ca medicul meu să aibă acces instantaneu la toate datele de care are nevoie pentru a pune un diagnostic mai bun și pentru a găsi tratamentul potrivit. Vreau ca inteligența artificială să îi ajute pe medici, nu să îi înlocuiască", a spus Ursula von der Leyen.
Ea a insistat asupra nevoii ca dezvoltarea tehnologiei să rămână sub controlul oamenilor.
"Vrem inteligență artificială. Vrem ca AI să creeze mai multă valoare, mai multă responsabilitate, la un cost mai mic și cu un consum redus de energie. Dar, mai presus de toate, vrem o inteligență artificială care să țină cont de voința umană. Aceasta este esența abordării europene”, a spus von der Leyen.
Președinta Comisiei a avertizat însă că riscurile devin mai acute pe măsură ce modelele de frontieră se dezvoltă.
"Vedem deja că directorii executivi ai celor mai avansate companii spun că trebuie să ne gândim dacă ritmul dezvoltării acestor modele este cel potrivit pentru a ține pasul cu tehnologia de frontieră", a afirmat ea.
Uniunea Europeană va lucra cu parteneri care împărtășesc aceleași valori, precum Canada și Marea Britanie, pentru evaluarea și verificarea modelelor AI, sisteme de avertizare timpurie și securitate.
Europa are nevoie, în același timp, de propriile capacități tehnologice.
"Trebuie să ne sporim masiv capacitatea de calcul", a spus von der Leyen.
"Vara aceasta a fost vara adevărului"
O parte importantă a discursului a fost consacrată schimbărilor climatice și efectelor acestora asupra Europei.
"Vara aceasta a fost vara adevărului", a declarat Ursula von der Leyen, referindu-se la incendiile de vegetație, seceta și valurile extreme de căldură din Europa.
"Am văzut incendii care au ars suprafețe uriașe. Am văzut secete fără precedent. Am văzut recolte distruse și oameni care și-au pierdut viața din cauza căldurii", a spus ea.
Potrivit datelor prezentate de președinta Comisiei, aproximativ 660.000 de hectare au fost afectate de incendii, recolte de aproximativ 12 milioane de tone au fost pierdute, iar temperaturile extreme au fost asociate cu peste 35.000 de decese suplimentare.
"A fost cea mai caldă vară din istorie, dar probabil cea mai răcoroasă dintre anii care vor urma", a spus von der Leyen.
Ea a reafirmat obiectivele climatice ale Uniunii și a anunțat noi măsuri pentru adaptarea Europei.
"Trebuie să rămânem pe drumul nostru în ceea ce privește obiectivele climatice. Dar trebuie, de asemenea, să ne intensificăm pregătirea și reziliența. Prosperitatea și securitatea noastră în viitor vor depinde de modul în care vom face față schimbărilor climatice și inteligenței artificiale", a spus președinta Comisiei.
Apa devine o problemă strategică
Von der Leyen a anunțat și o "Inițiativă privind apa", menită să răspundă efectelor secetei asupra agriculturii, industriei și securității alimentare.
"Apa este una dintre cele mai importante resurse ale noastre. Iar criza apei se adâncește. Avem nevoie de apă pentru agricultură, avem nevoie de apă pentru industrie și, mai presus de toate, avem nevoie de apă pentru viață", a spus ea.
La sfârșitul lunii octombrie este așteptat un pachet european privind reziliența climatică.
"Vom identifica cele mai vulnerabile 100 de teritorii din Europa și vom lucra împreună pentru ca Europa să devină lider în tehnologiile de adaptare, de la culturi rezistente la secetă până la prevenirea inundațiilor", a declarat von der Leyen.
Comisia pregătește, separat, și un pachet privind pregătirea pentru valurile de căldură, inclusiv măsuri pentru adaptarea orașelor și crearea unor zone de răcorire.
Relația comercială cu China, într-un punct critic
Ursula von der Leyen a avertizat că relația comercială cu China a ajuns într-un punct critic.
Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi, potrivit datelor invocate de președinta Comisiei.
"Suntem într-un punct de cotitură. Unii spun că se apropie un al doilea șoc chinezesc. Eu spun că este deja aici", a afirmat von der Leyen.
Ea a avertizat asupra riscului de dezindustrializare.
"Această situație este nesustenabilă. Nu putem permite ca industria noastră să fie eliminată prin concurență neloială sau prin dependențe strategice", a spus ea.
Uniunea Europeană va folosi toate instrumentele disponibile pentru a reechilibra relația comercială cu China și pentru a-și diversifica sursele de materii prime critice.
Europa trebuie să își reducă prețurile la energie
Prețurile energiei reprezintă o altă vulnerabilitate strategică a Europei.
"Europa nu poate rămâne o putere industrială dacă prețurile la energie rămân structural prea ridicate. Trebuie să producem mai multă energie aici, în Europa. Energie curată, energie sigură și energie la prețuri pe care industria și gospodăriile noastre să și le poată permite", a spus von der Leyen.
Soluția propusă este accelerarea producției de energie curată și locală, prin dezvoltarea energiei regenerabile, energiei nucleare, biometanului și a altor tehnologii.
"Trebuie să electrificăm Europa", a declarat ea.
Potrivit președintei Comisiei, există deja o capacitate importantă de producție din surse regenerabile care așteaptă să fie conectată la rețea.
UE urmărește să își multiplice de șase ori capacitatea de producție regenerabilă și să dubleze ponderea electricității până în 2040.
Von der Leyen a menționat și efectele crizei din strâmtoarea Hormuz asupra economiei europene, afirmând că aceasta ar putea adăuga 90 de miliarde de euro la factura de importuri energetice a UE în acest an.
Migrația și consolidarea Frontex
Pe agenda Comisiei rămâne și problema migrației.
Criza din Ceuta a arătat, potrivit von der Leyen, nevoia ca Europa să fie mai bine pregătită pentru situații de presiune migratorie masivă.
Comisia susține consolidarea Frontex, inclusiv prin creșterea semnificativă a efectivelor agenției, precum și extinderea capacității de intervenție și a infrastructurii de la frontierele externe.
Printre propunerile aflate pe masă se numără și centre de returnare în țări terțe și un cadru european de urgență pentru situații de migrație masivă.
Restricții pentru rețelele sociale și protejarea copiilor
Von der Leyen a anunțat și noi măsuri pentru protejarea copiilor în mediul online.
Comisia lucrează la "EU KIDS Act", care va include reguli privind supravegherea parentală și protecția minorilor.
"Copiii noștri trebuie să poată crește și să se dezvolte fără ca algoritmii să le decidă viața", a spus von der Leyen.
Printre ideile discutate se află stabilirea unei vârste minime pentru accesul la anumite platforme și obligații suplimentare pentru companiile de tehnologie.
Propunerile ar putea viza nu doar rețelele sociale, ci și jocurile online și chatboturile bazate pe inteligență artificială.
"O Europă puternică și independentă"
Mesajul central al discursului lui Ursula von der Leyen a fost că Europa trebuie să își consolideze capacitatea de a acționa într-o lume în care dependențele economice, amenințările de securitate și competiția tehnologică se intensifică.
De la apărare și energie la inteligență artificială, climă și comerț, președinta Comisiei a susținut necesitatea unei acțiuni comune a statelor membre.
În acest context, ea a reluat apelul la unitate și a avertizat asupra riscului ca diviziunile interne și influențele externe să slăbească Uniunea Europeană.
"Alegerea noastră este clară. Putem alege o Europă puternică și independentă. O Europă care își controlează propriul destin. Sau putem alege divizarea și dependența. Trebuie să rămânem uniți în jurul ideii europene. Pentru că Europa nu este doar o piață. Europa este democrația noastră, libertatea noastră, securitatea noastră și modul nostru de viață", a spus von der Leyen.
În final, președinta Comisiei a pledat pentru o Uniune capabilă să își apere democrația, economia și securitatea și să își consolideze parteneriatele cu state care împărtășesc aceleași valori.
Discursul intregral susținut de președintele Comisiei Europene
