Video Ce se ştie despre cele 3 atacuri americane asupra siturilor nucleare din Iran. Cum ar putea răspunde Teheranul

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă seara, pe platforma Truth Social, că avioanele de luptă ale SUA au bombardat trei situri nucleare din Iran: Fordo, Isfahan și Natanz, în ceea ce el a numit "cea mai dificilă și poate cea mai letală" operațiune de până acum. Aceasta marchează o escaladare majoră în conflictul Israel-Iran, ajuns în zecea zi.

Potrivit oficialilor israelieni, raidurile au fost planificate în „coordonare deplină” cu Statele Unite. Surse din administrația americană au declarat pentru CBS News că Washingtonul a contactat Iranul prin canale diplomatice înaintea atacurilor, transmițând că acestea sunt acțiuni punctuale și că „nu se intenționează o schimbare de regim”.

Ce situri au fost lovite

Natanz

Complexul nuclear Natanz, situat la aproximativ 250 km sud de Teheran, este cea mai mare instalație de îmbogățire a uraniului din Iran. Aici se dezvoltă și se asamblează centrifugele necesare pentru transformarea uraniului în combustibil nuclear, scrie CNN.

Potrivit Inițiativei împotriva Amenințărilor Nucleare (NTI), Natanz are șase clădiri de suprafață și trei structuri subterane, două dintre ele fiind capabile să găzduiască până la 50.000 de centrifuge. În atacul inițial israelian, au fost distruse părți ale uzinei-pilot de îmbogățire a combustibilului, iar alimentarea cu electricitate a nivelurilor subterane a fost întreruptă, afectând echipamentele și mașinile ascunse sub pământ.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că aici Iranul îmbogățea uraniu până la o puritate de 60%, apropiată de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear.

Fordo

Aflat într-o zonă muntoasă, în apropierea orașului Qom, situl Fordow este extrem de bine păzit și îngropat la o adâncime estimată între 80 și 90 de metri. Este atât de adânc încât doar SUA dețin bomba capabilă să pătrundă la acea adâncime: GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (MOP), de 13.000 kg. Aceasta poate străpunge până la 18 m de beton sau 61 m în pământ.

Totuși, eficiența sa în distrugerea totală a facilității rămâne incertă. Situl are aproximativ 2.700 de centrifuge și, potrivit Institutului pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS), Iranul ar putea converti stocul existent de uraniu îmbogățit la 60% în 233 kg de uraniu pentru arme, suficient pentru nouă focoase nucleare, în doar trei săptămâni.

Isfahan

Situat în centrul Iranului, complexul nuclear de la Isfahan este cel mai mare centru de cercetare nucleară din țară. A fost construit cu sprijinul Chinei și a fost deschis în 1984. Aici lucrează aproximativ 3.000 de oameni de știință, iar NTI afirmă că locul este „suspectat a fi centrul principal” al programului nuclear iranian. Isfahan găzduiește trei reactoare de cercetare, o uzină de conversie, o fabrică de producere a combustibilului, o uzină de clădire cu zirconiu și alte laboratoare.

Ce urmează?

Președintele Trump a afirmat că „facilitățile de îmbogățire a uraniului au fost complet și total distruse”, însă alți oficiali americani sunt mai rezervați. Fostul secretar adjunct de stat Mark Kimmitt a declarat pentru BBC că „nu există nicio certitudine că au fost distruse pentru totdeauna”.

Iranul a anunțat că evacuase deja aceste situri înainte de atacuri și că „materialele au fost mutate”, sugerând că nu a suferit pierderi majore. Cu toate acestea, peste 200 de persoane au fost ucise și peste 1.200 rănite în valul recent de confruntări dintre Iran și Israel.

Răspunsul Iranului

Iranul a fost slăbit semnificativ de atacurile Israelului asupra bazelor sale militare până acum, spun experții, precum și de destructurarea rețelelor sale din Liban (Hezbollah), Siria și Gaza (Hamas). Dar Iranul este încă capabil să provoace daune considerabile, scrie BBC.

Oficialii iranieni au avertizat SUA să nu se implice, spunând că va suferi „daune ireparabile” și că riscă un „război total” în regiune. Au amenințat că vor ținti bazele americane din regiune ca represalii. SUA operează baze militare în cel puțin 19 locații din Orientul Mijlociu, inclusiv în Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Printre cele mai evidente ținte pentru Iran se află cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA din Mina Salman, Bahrain. De asemenea, ar putea viza o rută maritimă critică cunoscută sub numele de Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian și prin care se transportă 30% din rezervele mondiale de petrol. Ar putea ataca și alte rute maritime, riscând destabilizarea piețelor globale.

Iranul ar mai putea ataca activele țărilor vecine pe care le percepe ca sprijinind SUA, ceea ce riscă extinderea războiului la nivel regional.

Are Trump nevoie de aprobarea Congresului pentru a trimite SUA în război?

Conform legii americane, președintele nu are puterea exclusivă de a declara oficial război unei alte țări. Doar Congresul, legislativul format din Camera Reprezentanților și Senat, poate face acest lucru. Însă legea mai spune că președintele este comandantul suprem al forțelor armate. Asta înseamnă că poate desfășura trupe și conduce operațiuni militare fără o declarație formală de război.

De exemplu, decizia lui Trump de a efectua lovituri aeriene în Siria în 2017 împotriva guvernului Assad nu a necesitat aprobarea Congresului. Trump a acționat unilateral, invocând motive de securitate națională și umanitare.

Unii parlamentari din ambele partide au încercat recent să limiteze capacitatea lui Trump de a ordona lovituri asupra Iranului, propunând o rezoluție privind puterile de război în Congres, dar aceasta ar putea dura săptămâni până să fie supusă la vot și astfel de măsuri sunt mai simbolice decât efective.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰