China, de la mare creditor la cel mai mare colector de datorii. Statele sărace au de dat înapoi sume uriaşe
În ultimii ani, China şi-a redus dramatic împrumuturile către alte state, iar acum, ţara a devenit unul dintre cei mai mari colectori de datorii pentru multe dintre cele mai sărace ţări din lume. În ţările în curs de dezvoltare, această schimbare ameninţă să submineze eforturile de reducere a sărăciei şi să alimenteze instabilitatea, susţine un raport lansat de un think tank australian, citat de NPR. Faptul că SUA devine din ce în ce mai izolaţionistă, iar Europa nu se preocupă de astfel de ţări, alimentează problema.
Împrumuturile făcute de China în cadrul programului „Noului Drum al Mătăsiii”, pentru ţările în curs de dezvoltare, au început să fie lichidate chiar înainte de pandemia de coronavirus. Scepticii au susţinut timp de ani de zile faptul că creditele oferite de China ţărilor în curs de dezvoltare au scopul de a întinde o "capcană a datoriilor" pentru ţările care se împrumută, a relatat NPR.
Însă Deborah Brautigam, directorul Iniţiativei de Cercetare China-Africa la Şcoala de Studii Internaţionale Avansate a Universităţii Johns Hopkins, susţine că este folositor să privim împrumuturile date de China ca fiind motivate mai mult de logica de comerţ decât de avantaj politic. Aceasta susţine că creditorii chinezi se află în procesul de a învăţa din greşelile lor din trecut.
"Chinezii se află pe o curbă abruptă de învăţare când vine vorba de restructurarea datoriilor" a menţionat aceasta. "O să vedem o tranziţie: mult mai mult interes pentru sustenabilitatea datoriilor".
Brautigam a spus că prima fază a împrumuturilor chineze a fost condusă de Banca Chineză de Export-Import, dar pe măsură ce aceste împrumuturi s-au redus, locul băncii deţinute de stat a fost luat de băncile comerciale.
Sudul Global, îndatorat Chinei
În 2023, mai mult de un sfert din împrumuturile externe ale ţărilor în curs de dezvoltare era datorat Chinei, a specificat raportul. Se estimează că aceste ţări vor plăti colectiv minim 35 de miliarde de dolari Chinei doar în 2025. Ţările cu datorii faţă de China se află în în mare parte în Sudul Global, în Africa, America de Sud şi Insulele Pacifice, dar şi în Asia de Sud, Centrală şi în Asia de Sud-Est.
Într-un raport al AP din 2023, s-a constatat faptul că ţările cel mai îndatorate Chinei, înclusiv Pakistan, Kenya, Zambia, Laos şi Mongolia, au constatat că rambursarea datoriei externe consuma venituri fiscale esenţiale pentru şcoli, electricitate, alimentaţie şi combustibili.
"Povara ajungerii la scadenţă a datoriilor faţă de China este parte dintr-un set de dificultăţi severe, în special pentru cele mai sărace şi vulnerabile economii" a notat raportul. În categoria dificultăţilor intră şi tarifele impuse de Statele Unite, împreună cu faptul că "o SUA din ce în ce mai izolaţionistă şi o Europă distrasă se retrag sau taie brusc sprijinul la nivel global".
O mare problemă, a notat Brautigam, este faptul că asistenţa din partea Statelor Unite a fost oferit] sub formă de subvenţii încă de la finalul ultimei crize a datoriilor. În schimb, asistenţa din partea Chinei a venit aproape integral sub formă de împrumuturi.
Aceste împrumuturi aveau, de obicei, o perioadă de graţie de 3-5 ani care au început să expire la începutul aniilor 2020. "În lipsa de noi finanţări preferenţiale sau măsurilor corective coordonate, presiunea pe buget (în ţările îndatorate) se va mări, accentuând în pierdicile în calea dezvoltării şi crescând riscurile de instabilitate" a subliniat raportul.
Kenya, ţara în care datoriile către China au avut efecte majore
Această presiune are deja repercusiuni, în special în Africa. De exemplu, împrumuturile chineze reprezintă în jur de 10% din datoria externă a Kenyei. Acolo, linia feroviară Nairobi-Mombasa, finanţată de China a ajuns să fie văzută de critici ca fiind un proiect corupt şi neperformant, a subliniat un document de lucru publicat în luna martie de AidData.
Datoriile către China au devenit şi o chestiune electroală. Tot în Kenya, William Ruto a câştigat cursa prezidenţială lu prin asumarea de aspecte populiste care au alimentat sentimentul anti-chinez în ţară. Cazul Kenyei "arată cum datoria externă poate afecta publicul într-o ţară debitoare şi influenţa potenţial politicile domestice şi relaţiile internaţionale” a mai notat documentul de lucru.
În 2022, Sri Lanka a suportat consecinţele datoriilor masive: Aflată la limita colapsului financiar, a intrat în incapacitate de rambursare a datoriei extern şi a fost forţată să restructureze cele 4.2 de miliarde de dolari datorate Chinei, unul dintre cei mai mari creditori ai ţării. Astfel de cazuri de insolvenţă pot creşte dificultatea de a se împrumuta a unei ţări şi poate să submineze încrederea în moneda şi economia ţării.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
