Chișinăul se pregătește de naționalizarea Moldovagaz, unde Gazprom are 50% participație, după ce rușii au amenințat că vor tăia gazul

La şedinţa de guvern de luni, premierul Recean i-a spus ministrului justiţiei să pregătească modificările legislative care ar permite naţionalizarea Moldovagaz. "Ar trebui să acţionăm în sectoare strategice. Apropo, aceste facilităţi ne-au fost luate odată (...) şi ar trebui să le readucem în proprietatea statului", a declarat Recean, referindu-se la structura acţionariatului atunci când compania a fost înfiinţată, în 2013.

În plus faţă de participaţia Gazprom, care este de 50 la sută, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria deţine 13% din acţiuni la Moldovagaz, în timp ce Guvernul Moldovei deţine 35,6%.

Orice naţionalizare ar trebui să aibă aprobarea parlamentului, unde partidul guvernamental are, teoretic, majoritate, transmite News.ro.

Rusia furnizează Moldovei aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an

Acesta este transportat prin Ucraina vecină. Acordul de tranzit pentru gazele din Rusia, pe care Kievul îl avea cu Gazprom, expiră la 31 decembrie, iar Ucraina a refuzat să-l prelungească în condiţiile războiului.

Toate livrările de gaz de la Gazprom către Moldova sunt direcţionate, conform unei înţelegeri din 2022, către regiunea transnistreană, prorusă, pentru a produce energie electrică ieftină la termocentrala de la Cuciurgan, care este vândută apoi Chişinăului la un preţ mai convenabil. Deşi ar exista rute alternative, concernul rus şi-a argumentat decizia de a opri livările de gaz prin neachitarea unei pretinse datorii mai vechi a Moldovagaz, pe care Chişinăul nu o recunoaşte.

Rezultatele unui audit extern privind pretinsa datorie pe care ar fi acumulat-o Moldovagaz faţă de Gazprom pentru livrările de gaze - care, potrivit gigantului rus, se ridică la peste 700 de milioane de dolari -, nu este confirmată prin documente oficiale. Prin urmare, Chişinăul a propus concernului rus doar 8,6 milioane de dolari din suma solicitată. Gazprom nu recunoaşte rezultatele auditului, iar Moldova contestă acuzaţiile de arierate pentru livrări anterioare de gaz şi acuză Rusia de destabilizarea ţării.

Socialiștii vor ce vrea Moscova

În aceste condiţii, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat, la şedinţa de guvern de luni, revizuirea legislaţiei cu privire la naţionalizare. El i-a cerut ministrului justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, să pregătească legislaţia necesară. "Ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de şantaj rog ca în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislaţia cu privire la naţionalizare, în aşa fel încât noi să putem să acţionăm acolo unde avem active strategice şi care, apropo, au fost preluate prin forţă şi şantaj", a declarat premierul, citat de NewsMaker.

"În politica moldovenească s-au întâmplat multe lucruri ciudate, dar cred că este pentru prima dată când avem politicieni care îşi învinuiesc propria ţară pentru problemele create din exterior. Este pentru prima dată când bufonii aceştia şi speculanţi politici ai Kremlinului de aici, de la Chişinău, încearcă să pună presiune pe guvern, ca Guvernul să accepte să pună pe umerii cetăţenilor o datorie de peste 700 de milioane de dolari. Or această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiţi pe iahturi, pe vacanţe, dar nu au fost cheltuiţi de către cetăţenii Republicii Moldova. (...) Ca să fie clar, socialiştii, Dodon (Igor Dodon, fostul preşedinte al ţării, în prezent liderul socialiştilor - n.r.), insistă ca Republica Moldova să recunoască această datorie inexistentă. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că nu este acum vorba despre politică sau despre partide. Noi acum vorbim despre patriotism, despre ţară, despre demnitate sau cum zic ei – despre credinţă", a declarat Recean la şedinţa de guvern.

Sâmbătă, Partidul Socialiştilor şi-a exprimat "profunda îngrijorare pentru soarta cetăţenilor ţării" în contextul întreruperii livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom, "din cauza datoriilor acumulate de Moldovagaz". Partidul a cerut conducerii ţării "să înceteze jocurile politice şi să pună interesele cetăţenilor pe primul loc" şi a adăugat: "Este momentul să acţionăm responsabil, profesionist şi să acordăm prioritate interesului naţional al poporului Republicii Moldova".

Gazprom a expediat sâmbătă către Moldovagaz – companie pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcţionate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus şi-a argumentat decizia prin neachitarea pretinsei datorii a Moldovagaz.

În reacţie, premierul Dorin Recean a declarat că Federaţia Rusă foloseşte energia drept "armă politică" . Premierul a adăugat că Republica Moldova este pregătită să gestioneze "orice" situaţie care ar putea apărea în urma deciziei respective.

"Noi trebuie să facem şi ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de şantaj şi în acest context, doamna ministru Mihailov-Moraru, vă rog ca în următoarele 3 săptămâni să revizuim toată legislaţia cu privire la naţionalizare, în aşa fel încât noi să putem să acţionăm în mod special acolo unde avem active strategice şi care, apropo, au fost preluate tot aşa – prin forţă şi şantaj. Şi noi trebuie să ne recuperăm activele noastre", a punctat Recean în şedinţa de guvern de luni.

Şi Tiraspolul, şi Chişinăul au decretat stare de urgenţă în economie din cauza situaţiei legate de oprirea gazelor în Transnistria.

Maia Sandu a avut o discuție cu Recean, Grosu și Serebrian 

La rândul său, preşedinta Maia Sandu a anunţat luni că a avut o discuţie cu prim-ministrul Dorin Recean, cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, şi cu şeful parlamentului, Igor Grosu, despre situaţia energetică a Republicii Moldova. Şefa statului a menţionat că guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan de ajutor pentru locuitorii regiunii transnistrene în contextul deciziei concernului rusesc Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze naturale. Şi ea a acuzat Moscova de şantaj energetic, pentru a destabiliza situaţia din ţară în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, cruciale pentru direcţia proeuropeană a ţării.

"După ce cu doi ani în urmă Gazprom a încetat să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale în raport cu consumatorii de pe malul drept, acum a anunţat că va înceta să furnizeze gaze şi pe malul stâng. Pe malul drept suntem asiguraţi cu gaze naturale pentru sezonul de încălzire şi întreprindem toate măsurile pentru asigurarea furnizării neîntrerupte a energiei electrice. Pentru malul stâng, Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetăţenilor noştri de acolo. Kremlinul foloseşte din nou şantajul energetic în încercarea de a destabiliza situaţia, de a influenţa alegerile parlamentare din 2025 şi de a ne submina parcursul european. În astfel de momente, e important să rămânem uniţi, solidari şi să avem încredere în Moldova şi în oamenii ei. Şi să folosim raţional energia", a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului

Preşedinta Maia Sandu a mai spus luni că Guvernul Republicii Moldova este pregătit să acorde locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului medicamente, alimente, generatoare, combustibil, dar şi să transporte pacienţii la spitalele de pe malul drept, în caz de necesitate. Totuşi, conform şefei statului, autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol au refuzat ajutorul Chişinăului.

"Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, au venit cu propuneri concrete de acordare a ajutorului umanintar. Aici mă refer la alimente, medicamente, combustil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept, dacă este nevoie. Am înţeles că regimul de la Tiraspol a refuzat aceste ajutoare. Vom vedea cum se vor desfăşura lucrurile, dar repet, autorităţile fac totul pentru ca să uşureze această situaţie", a declarat preşedinta Maia Sandu după discuţia avută cu principalii responsabili ai ţării.

Sâmbătă, Tiraspoltransgaz a întrerupt furnizarea de gaze naturale către 12 instituţii publice din localităţile aflate în Zona de Securitate. Printre aceste obiective se numără patru instituţii de învăţământ, o instituţie medicală şi două instituţii culturale, situate în raionul Dubăsari, municipiul Bender şi proximitatea acestuia. Decizia a venit pe fundalul potenţialei crize energetice care ar putea apărea în regiunea transnistreană în contextul în care concernul rusesc Gazprom va opri, de la 1 ianuarie 2025, livrările de gaz către stânga Nistrului.

Centrul de Sănătate Varniţa, amplasat în Zona de Securitate, pe care autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol l-au deconectat de la conducta cu gaze la sfârşitul săptămânii trecute, îşi continuă activitatea, a anunţat luni Biroul pentru politici de reintegrare, care a precizat că autorităţile constituţionale ale ţării întreprind toate măsurile pentru menţinerea funcţionalităţii instituţiei medico-sanitare şi conectarea acesteia la resurse energetice alternative.

Biroul a precizat că, în continuare, vor fi asigurate serviciile medicale prestate de 6 medici, 12 asistente medicale şi personal auxiliar pentru cei 15.423 de beneficiari, dintre care 10.500 sunt domiciliaţi în Bender, Tiraspol, Sucleia, Slobozia şi alte localităţi din regiunea transnistreană.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰