Cine va deveni următorul lider al ONU: patru candidați, audiați de cele 193 de state în această săptămână

Cei patru candidați care aspiră să-i succeadă lui Antonio Guterres la conducerea ONU vor fi audiați public în această săptămână, într-o etapă-cheie înainte de desemnarea viitorului lider al organizației, aflată în plină criză, potrivit AFP, relatează Agerpres.

de Redactia Observator

la 20.04.2026 , 14:53

Cine va deveni următorul lider al ONU: patru candidați, audiați de cele 193 de state în această săptămână - Hepta

Michelle Bachelet din Chile, Rafael Grossi din Argentina, Rebeca Grynspan din Costa Rica şi Macky Sall din Senegal vor fi supuşi timp de trei ore fiecare, marţi şi miercuri, întrebărilor reprezentanţilor celor 193 de state membre şi celor ai societăţii civile.

Este doar pentru a doua oară când ONU organizează acest "interviu de amploare", instituit în 2016 pentru a asigura o mai mare transparenţă.

Numeroase state fac lobby pentru ca o femeie să ocupe pentru prima dată funcţia de conducere a ONU, iar America Latină revendică postul în conformitate cu o tradiţie de rotaţie geografică, care, totuşi, nu este întotdeauna respectată.

Articolul continuă după reclamă

Membrii Consiliului de Securitate, de fapt cei cinci membri permanenţi cu drept de veto (Statele Unite, China, Rusia, Regatul Unit şi Franţa), sunt însă cei de care depinde cu adevărat viitorul candidaţilor.

Următorul secretar general al ONU va trebui să fie în armonie cu "valorile şi interesele americane", a avertizat, de exemplu, ambasadorul american Mike Waltz.

Cei patru candidaţi oficiali până în prezent pentru a prelua conducerea ONU la 1 ianuarie 2027 pun cu toţii accentul pe necesitatea de a reconstrui încrederea într-o organizaţie gestionată în mod defectuos şi aflată în pragul crizei financiare.

Michelle Bachelet

În vârstă de 74 de ani, socialista Michelle Bachelet, torturată pentru opoziţia sa faţă de regimul lui Augusto Pinochet, a fost prima femeie preşedinte a Chile (2006-2010 şi 2014-2018), devenind o personalitate politică internaţională de prim plan.

Activitatea sa la conducerea Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (2016-2022), un post sensibil, i-a atras anumite resentimente.

Astfel, China a criticat în mod dur publicarea de către Bachelet a unui raport incriminator despre soarta minorităţii uigure de pe teritoriul său.

În scrisoarea în care îşi expune "viziunea" de secretar general al ONU, Michelle Bachelet se declară "convinsă" că experienţa sa a "pregătit-o să facă faţă" unei perioade în care sistemul internaţional "se confruntă cu provocări de o amploare, urgenţă şi complexitate fără precedent".

Candidatura sa este susţinută de Mexic şi Brazilia. Ţara sa, Chile, i-a retras sprijinul după preluarea funcţiei de şef al statului de către politicianul de extremă dreapta Jose Antonio Kast.

Rafael Grossi

Diplomat de carieră, argentinianul Rafael Grossi, în vârstă de 65 de ani, a intrat în lumina reflectoarelor după cea preluat conducerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) în 2019.

Această funcţie l-a pus în poziţia de a se ocupa de dosarul programului nuclear al Iranului şi de pericolele legate de centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, ocupată de forţele ruse. Două dosare fierbinţi în care sunt implicaţi mai mulţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În scrisoarea sa de candidatură, Grossi pledează pentru o "revenire (a ONU) la bazele sale fundamentale: salvarea umanităţii de blestemul războiului". Un discurs promovat de administraţia preşedintelui republican Donald Trump, în timp ce alte state membre subliniază importanţa coexistenţei celor trei piloni ai ONU (pace, drepturile omului, dezvoltare).

Rebeca Grynspan

Fosta vicepreşedintă din Costa Rica, Rebeca Grynspan, puţin cunoscută publicului larg, conduce agenţia ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNACTD). În această calitate, ea a negociat în 2022, cu Moscova şi Kiev, "Iniţiativa Mării Negre" pentru a facilita exportul cerealelor ucrainene după invazia rusă.

Bazându-se pe propria sa poveste personală, cu părinţi evrei care "abia au supravieţuit" Holocaustului înainte de a emigra în Costa Rica, Grynspan pune accent pe ataşamentul său faţă de Carta ONU, fondată pe cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial, "un avertisment permanent împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii şi fragmentării".

Macky Sall

Macky Sall, în vârstă de 64 de ani, este singurul candidat care nu provine din America Latină.

Fostul preşedinte al Senegalului (2012-2024) insistă în "viziunea" sa asupra legăturii intrinseci dintre pace şi dezvoltare, prima neputând fi "durabilă" atunci când al doilea pilon este erodat "de sărăcie, inegalităţi, excludere şi vulnerabilitate climatică".

Candidatura sa la funcţia de secretar general al ONU, susţinută de Burundi - ţară aflată la conducerea preşedinţiei rotative a Uniunii Africane -, nu este sprijinită nici de blocul regional, 20 dintre cei 55 de membri ai săi opunându-se, nici de propria sa ţară.

Actualele autorităţi din Senegal îl acuză pe Macky Sall în special pentru că a reprimat în sânge manifestaţiile politice violente din perioada 2021 - 2024, soldate cu zeci de morţi.