Observator » Ştiri externe » Clubul "select" în care se află şi România: Cele 10 ţări UE aflate sub procedură de deficit excesiv

Clubul "select" în care se află şi România: Cele 10 ţări UE aflate sub procedură de deficit excesiv

Clubul "select" în care se află şi România: Cele 10 ţări UE aflate sub procedură de deficit excesiv Membrii UE - Profimedia
Redactia Observator | Timp citire: 2 minute
Publicat la 20.01.2026, 15:31 | Modificat la 20.01.2026, 15:31

Miniștrii europeni ai Economiei și Finanțelor au aprobat începerea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Finlandei pentru că deficitul bugetar al țării a depășit limita de 3% din PIB impusă de regulile UE: a fost de 4,4% în 2024 și se estimează că va fi de 4,3% și în 2025. Finlanda devine astfel a 10-a țară UE aflată sub procedură de deficit excesiv, alături de: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România.

Miniştri europeni ai Economiei şi Finanţelor au aprobat, marţi, demararea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Finlandei, ceea ce duce la 10 numărul ţărilor vizate de o astfel de procedură, relatează AFP, citată de Agerpres.

"Am decis să demarăm o procedură de deficit excesiv împotriva Finlandei, dat fiind faptul că deficitul său a depăşit limita (-fixată la 3% din PIB-n.r.) în 2024, ajungând la 4,4%, şi ar urma să o depăşească din nou în 2025, la 4,3% din PIB", a anunţat ministrul cipriot, Makis Keravnos, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

În cadrul acestei proceduri, Finlanda va trebui să comunice în mod regulat ce a făcut pentru a redresa finanţele publice şi "va trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2028", a adăugat Makis Keravnos.

Articolul continuă după reclamă

În urma aceste decizii, zece state membre UE sunt vizate de o procedură de deficit excesiv, respectiv Austria, Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia România şi Finlanda. Comisia Europeană a recomandat anul trecut includerea Finlandei pe această listă.

Autorităţile de la Helsinki invocă creşterea puternică a cheltuielile militare, pe fondul războiului din Ucraina, pentru a justifica acest derapaj al finanţelor publice, însă Executivul comunitar a considerat că aceasta nu explică în totalitate majorarea cheltuielilor publice în ultimii ani.