Antena Meniu Search
x

Curs valutar

De ce nu au putut serviciile ruseşti mamut să oprească atacul de la Moscova. FSB-ul, pus de Putin să vâneze activişti, LGBT şi Martorii lui Iehova

Atacul terorist de la Moscova. Chiar și după numeroase avertismente, uriaşele servicii de securitate ale Rusiei nu au reușit să oprească cel mai mare atentat din ultimii 20 de ani, arată o analiză The New York Times. Potrivit publicaţiei americane, principalele motive sunt neîncrederea ruşilor în informațiile oferite de serviciile străine, concentrarea asupra războiului din Ucraina și represiunea politică internă care a ţinut FSB-ul ocupat excesiv.  

de Redactia Observator

la 29.03.2024 , 17:27

De ce nu au putut serviciile ruseşti mamut să oprească atacul de la Moscova. FSB-ul, pus să alerge după activişti, LGBT şi Martorii lui Iehova De ce nu au putut serviciile ruseşti mamut să oprească atacul de la Moscova. FSB-ul, pus să alerge după activişti, LGBT şi Martorii lui Iehova - Profimedia

Ambasada SUA de la Moscova a publicat pe 7 martie o alertă rară cu privire la un posibil atac terorist în Rusia, enumerând printre posibilele ţinte inclusiv concerte. Cu o zi înainte, pe 6 martie, biroul CIA din Moscova a transmis oficialilor ruși un avertisment privat, care includea cel puțin un detaliu în plus: atacul ar urma să fie dat de o aripă a Statului Islamic cunoscută sub numele de ISIS-K.

Serviciile de informații americane au urmărit îndeaproape gruparea și au stabilit că amenințarea este credibilă. La câteva zile, însă, președintele Vladimir Putin a ignorat avertismentele americanilor numindu-le un "șantaj" și încercări de "intimidare și destabilizare a societății noastre". 

La trei zile după aceste declaraţii, indivizi înarmați au luat cu asalt sala de spectacole Crocus City Hall de lângă Moscova și au ucis cel puțin 143 de persoane în cel mai mare atac produs în Rusia în ultimele două decenii. ISIS a revendicat rapid responsabilitatea pentru masacru publicând declarații, o fotografie și o filmare de propagandă.

Articolul continuă după reclamă

Eşecul serviciilor ruseşti este cu atât mai uimitor, cu cât aparatul intern de securitate a recunoscut în zilele de dinaintea masacrului că ISIS-K reprezintă o ameninţare pentru Rusia, notează NYT.

Pe acelaşi subiect

Conform informațiilor obținute de Dossier Center, o organizație de cercetare din Londra și analizate de The New York Times, serviciile ruseşti de informaţii au întocmit un raport intern care avertiza în mod special cu privire la probabilitatea crescută a unui atac  comis de etnici tadjici, radicalizați de ISIS-K. Aceste documente au circulat cel mai probabil şi la cel mai înalt nivel al guvernului rus.

Rusia i-a identificat pe cei patru bărbați suspectați de comiterea atacului ca fiind din Tadjikistan. Dar Putin și subalternii săi arată cu degetul spre Ucraina încercând să distragă atenția de la o întrebare care ar fi peste tot într-o ţară cu presă independentă și liberă: De ce masivele agenţii de poliţie şi informaţii nu au reuşit, în ciuda avertismentelor semnificative, să împiedice unul dintre cele mai mari atacuri teroriste de când Putin este la putere?,  întreabă NYT. 

Cu toate astea, publicaţia americană admite că imaginea completă este încă neclară. Oficialii americani și europeni, precum și experții în securitate și combatere a terorismului, au subliniat că este dificilă dejucarea comploturilor teroriste internaționale chiar și în cele mai bune scenarii, când există informații detalitate iar serviciile de securitate merg ca unse.

Potrivit acestora, eșecul ruşilor a fost cauzat de o combinație de factori, cel mai important fiind gradul ridicat de neîncredere atât între instituțiile de securitate ruseşti, cât și în relațiile lor cu agenţiile străine de informaţii. Ei subliniază şi că cel mai probabil nu au ajutat nici faptul că Vladimir Putin a deturnat aparatul intern de securitate pentru a-l folosi la represiunea politică, precum și concentrarea sa pe cruciada împotriva Ucrainei și a Occidentului care au distras atenţia. 

"Problema este să poți preveni atacurile teroriste, trebuie să ai un sistem foarte bun și eficient de partajare a informațiilor și de colectare a informațiilor", a spus Andrei Soldatov, expert în serviciile ruseşti de informaţii. Acesta a subliniat că este nevoie să existe încredere atât între agențiile interne, cât și între agențiile din alte țări, la fel ca şi o bună coordonare. 

Priorităţile FSB: mai puţin terorism, mai mult opozanţi, ucraineni, activişti şi Martorii lui Iehova

Putin a început să lărgească definiţia a ceea ce înseamnă extremism încă de dinainte de a invada Ucraina, la începutul anului 2022. Agenția responsabilă de combaterea terorismului se numește Serviciul Doi, o ramură a Serviciului Federal de Securitate sau FSB, explică NYT. În trecut s-a concentrat asupra extremiștilor islamiști, a asasinilor și a grupărilor neonaziste autohtone.

Dar, pe măsură ce Putin a intensificat represiunea politică, lista de ținte a fost mărită pentru a include opozanţi precum Alexei Navalnîi, care a murit luna trecută într-o închisoare din Rusia, susținătorii acestuia, activiști pentru drepturile LGBTQ, Martorii lui Iehova. activiști pentru pace în Ucraina și alți critici ai Kremlinului.

Numărul organizațiilor care au legătură cu islamismul şi care sunt monitorizate financiar de FSB a scăzut din 2013 încoace. În schimb au fost adăugate sute de organizații legate de Martorii lui Iehova

Experții în securitate au spus că acest lucru a dus la o risipă de resurse și a distras atenția liderilor de rang înalt. Şeful Serviciului 2, de exemplu, era din ce în ce mai implicat în acţiuni care nu aveau legătură cu combaterea terorismului. Potrivit guvernului SUA, el și filiala sa din FSB au fost implicați în 2020 în otrăvirea lui Navalnîi.

"În general, FSB este o forță de poliție politică și, ca atare, reflectă preocupările Kremlinului", a comentat istoricul Mark Galeotti, specialist în operațiunile de securitate ale Rusiei. "În prezent, guvernul este distras de disidența politică și de sabotajul ucrainean, așa că acestea sunt prioritățile FSB". FSB urmărea mai degrabă "amenințări fictive" decât reale, consideră un oficial european din serviciile de securitate.

Totuși, oficialii americani și europeni susţin că oficialii ruși care îi monitorizează pe extremiștii islamiști au propria lor unitate în cadrul Serviciului 2, care se bucură de personal mare și finanțare puternică. Eșecul în a preveni atacul a fost cel mai probabil rezultatul unei combinații de alți factori, inclusiv oboseala după starea de "alertă" deosebită din perioada alegerilor prezidențiale, a declarat un oficial european. Există, de asemenea, dovezi că autoritățile ruse au răspuns în martie la avertismente, cel puțin inițial.

Ruşii nu au încredere în informaţiile date de americani

Pe 7 martie, a doua zi după ce biroul CIA a emis avertismentul privat către ruși, FSB a anunțat că a ucis doi kazahi la sud-vest de Moscova, dejucând un complot ISIS-K ce a viza o sinagogă din capitală. Oficialii americani au crezut că raidul a fost un semn că autoritățile ruse intră în acțiune.

Iosif Prigozhin, un cunoscut producător muzical rus a declarat că el și soția sa Valeria au cântat luna aceasta la Crocus City Hall şi au observat sporirea securităţii la sala de spectacole la începutul lunii martie. Agenţii au verificat gențile spectatorilor, inclusiv  cutii de cosmetice și au luat alte măsuri pe care nu le-a mai văzut acolo. 

"Chiar l-am sunat pe directorul general și i-am spus: Ascultă, ce se întâmplă? Vă așteptați la oaspeți de rang înalt? Mi-a spus: "Iosif, îți spun mai târziu". Nu a spus nimic la telefon. A spus că este necesar și atât", a spus Prigozhin într-un interviu.

Totodată, angajaţii sălii de spectacole au fost avertizaţi despre posibilitatea unui atac terorist și au fost instruiţi cu privire la ce trebuie să facă într-un astfel de eveniment, a declarat într-un interviu postat pe YouTube, Islam Khalilov, un elev de 15 ani, care lucra la garderobă în noaptea atacului.

Unul dintre cântăreții preferaţi ai lui Putin, Grigory Leps, a cântat acolo pe 8 martie iar Shaman, un alt favorit al Kremlinului, urma să urce pe scenă o zi mai târziu. Cu toate astea, securitatea sporită nu l-a depistat pe unul dintre atacatori, Shamsidin Fariduni. Angajații de la sala de spectacole și-au amintit că l-au văzut pe Fariduni la Crocus City Hall pe 7 martie. În presa rusă a circulat o fotografie cu el în sala de spectacole, într-o haină maro, înainte de atac.

Aleksandr Bortnikov, directorul FSB, a subliniat într-o declaraţie publică, făcută marţi, că informațiile furnizate de Statele Unite au fost "de natură generală". "Desigur, am reacționat la aceste informații și am luat măsurile adecvate", a spus el, menționând că acțiunile luate de FSB pentru a verifica informația nu au confirmat, din păcate, alerta.

În avertismentul public, din 7 martie, ambasada SUA a declarat că riscul de atac la un concert din Moscova este sever pentru următoarele 48 de ore. Oficialii americani spun că este posibil ca autoritățile ruse să fi făcut eforturi puternice în jurul perioadei de avertizare, de 48 de ore, dar ulterior s-au relaxat când au văzut că atacul nu s-a produs.

Nu este clar dacă serviciile de informații americane au greșit momentul atacului sau extremiștii au amânat planul când au văzut securitatea sporită. În zilele următoare, rapoarte interne ale serviciilor ruseşti au avertizat în mod special despre amenințarea pe care  o reprezintă pentru Rusia tadjicii radicalizați de ISIS-K. Rapoartele respective au subliniat implicarea recentă a tadjicilor în atentate dejucate în Europa și în atacuri din Iran și Istanbul. Informaţiile nu menționau avertismentele occidentale sau un posibil atac la Moscova.

Dar între timp, guvernul rus devenise tot mai sceptic în legătură cu un atac terorist iar Putin s-a simțit chiar încrezător să ridiculizeze public avertismentele într-un discurs adresat conducerii FSB, folosindu-se de ocazie pentru a ataca din nou Occidentul.

"FSB și Putin văd lumea prin prisma că Statele Unite vor să bată Rusia, de aceea orice informație care nu este în concordanță cu acest cadru este respinsă uşor. Este posibil ca această dinamică să fi dus la un eșec al serviciilor de informații cu consecințe devastatoare", a declarat Andrea Kendall-Taylor, expert în agenţiile de informaţii.

Datoria americanilor de a avertiza

CIA a informat Rusia în mod privat despre potențialul atentat terorist în baza unei directive din 2015 cunoscute sub denumirea de "datoria de a avertiza" care recomandă instituțiilor de informații să anunţe "persoanele americane și non-americane" cu privire la amenințări care vizează "ucidere intenționată, vătămare corporală gravă și răpire".

Aceste directive sunt relativ rare, dar Statele Unite sunt obligate să le emită chiar și adversarilor, și a făcut acest lucru atât cu talibanii din Afganistan, cât și cu guvernul iranian în ultimul an. Avertismentele nu sunt de obicei făcute publice decât dacă autoritățile americane cred că amenințarea poate afecta cetățeni americani, cum a fost cazul la Moscova.

În 2017 şi 2019, Putin a mulțumit guvernului SUA pentru furnizarea de informații care au ajutat Rusia să dejoace atacurile teroriste de la Sankt Petersburg. Dar analiștii spun că un gest similar ar fi imposibil în atmosfera pe care a creat-o de când a invadat Ucraina. Statele Unite au urmărit îndeaproape activitățile ISIS-K în ultimele luni. În cursul monitorizării, care a implicat interceptări electronice, informatori și alte mijloace, agenții americani au preluat informații detaliate despre pregătirea atacului de la Moscova, au spus oficialii.

Serviciile de informații ale Rusiei s-au concentrat în mod tradițional pe amenințările teroriste provenite de la grupuri separatiste și extremiste din regiunea Caucazului de Nord. Atacuri teroriste mari atribuite unor grupuri internaționale precum Statul Islamic sau Al Qaeda au fost rare pe teritoriul Rusiei iar serviciile interne au mai puțină experiență în urmărirea acestor amenințări și sunt mai puțin calificate în a penetra celulele extremiste din Asia Centrală, potrivit experţilor.

Relația de adversari dintre Washington și Moscova i-a împiedicat însă pe americani să transmită în această lună detalii despre complot, în plus faţă de ceea ce era necesar, de teama că autoritățile ruse ar putea afla astfel despre sursele sau metodele de informații americane.

Însă după atac, Moscova a răsplătit favoarea Washingtonului, susținând că avertismentul americanilor trebuie tratat ca o dovadă de posibilă complicitate. Directorul FSB a declarat că extremiștii islamiști nu ar fi putut realiza atacul singuri şi a dat vina şi pe Statele Unite.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
SONDAJ: Aţi folosit un Advent Calendar în perioada sărbătorilor de iarnă?
Observator » Ştiri externe » De ce nu au putut serviciile ruseşti mamut să oprească atacul de la Moscova. FSB-ul, pus de Putin să vâneze activişti, LGBT şi Martorii lui Iehova