De ce se culeg strugurii noaptea într-o țară europeană. Riscul asumat în domeniul fără suficienți muncitori
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Pe un domeniu viticol din sudul Portugaliei, culegătorii cu lanterne frontal aprinse lucrează toată noaptea printre rândurile de viţă de vie pentru a evita căldura intensă care persistă şi în septembrie.
"Noaptea este mult mai răcoare şi, cu această lumină, putem vedea mai bine ciorchinii de struguri", spune Maria Jeronima Mendes, o muncitoare agricolă în vârstă de 70 de ani, veteranul unui grup de aproximativ douăzeci de muncitori.
Muncitorii culeg via după miezul nopții
La miezul nopţii, sub un cer întunecat luminat de lună şi stele, termometrul încă arată 28°C, după ce atinsese 40°C în timpul zilei. "A lucra noaptea nu este mai obositor, este doar o chestiune de obişnuinţă", adaugă Maria Jeronima Mendes, care lucrează pe câmp de la doisprezece ani.
În regiunea portugheză Alentejo, culesul pe timpul nopţii a permis unor producători de vin să se adapteze mai bine la o climă din ce în ce mai caldă şi uscată.
La Herdade das Servas, o cramă de aproximativ 350 de hectare situată lângă Estremoz, la aproximativ 150 de kilometri est de Lisabona, culesul pe timpul nopţii a fost adoptat pentru întreaga recoltă de struguri din 2025, după ce a fost testată cu succes în anul precedent. Crama, a cărei producţie a ajuns anul trecut la aproximativ 277.000 de litri de vinuri roşii, albe şi rose, angajează aproximativ douăzeci de lucrători din Portugalia, România şi Asia de Sud-Est.
Într-un sector care are probleme cu recrutarea de personal, lucrătorii au fost iniţial reticenţi în a accepta munca de noapte, dar acum spun că sunt fericiţi să recolteze la temperaturi mai suportabile şi în condiţii de muncă mai puţin extenuante.
"Recoltarea nocturnă a devenit o necesitate pentru a împiedica lucrătorii să lucreze la temperaturi care depăşesc 40 de grade Celsius", explică Renato Neves, director de producţie la domeniul Herdade das Servas. Acest nou sistem oferă, de asemenea, avantaje pentru procesul de vinificaţie. "Noaptea, strugurii sunt mai reci, ceea ce întârzie începerea fermentaţiei şi permite o mai bună decantare şi o mai bună extragere a aromelor", explică Neves.
Ca şi în alte regiuni ale Europei afectate de o vară deosebit de caldă, culesul viei în Alentejo a demarat anul acesta la începutul lunii august, cu două săptămâni mai devreme decât de obicei.
Culesul viei pe timpul nopţii oferă şi un avantaj suplimentar
La domeniul situat lângă Estremoz, adaptarea la schimbările climatice implică şi anumite detalii care au modificat oarecum peisajul. Pentru a încetini degradarea solului cauzată de perioadele prelungite de secetă, buruienile care cresc la baza viţei de vie nu mai sunt smulse ca înainte, pentru a păstra o parte din umiditate.
Culesul viei pe timpul nopţii oferă şi un avantaj suplimentar, de data aceasta în ceea ce priveşte energia, deoarece crama funcţionează la capacitate maximă în timpul zilei, când panourile fotovoltaice instalate pe domeniu produc cea mai multă energie electrică.
Culesul pe timpul nopţii devine din ce în ce mai frecvent în mai multe regiuni viticole din sudul Europei, care se confruntă cu temperaturi extreme mai frecvente şi mai intense, în special în mai multe podgorii din Spania, Italia şi Grecia.
"Este un răspuns la schimbările climatice, iar în regiunile mediteraneene, cred că această practică este aici pentru a rămâne", spune oenologul Rui Reguinga, care o consideră "un pas suplimentar în tranziţia către o viticultură mai sustenabilă".
Însă această adaptare are şi unele limite, deoarece necesită o organizare specifică şi o forţă de muncă dispusă să lucreze în ture de noapte, notează oenologul Tiago Macena, specializat în soiuri de struguri portugheze. Deocamdată, practica rămâne limitată la marile proprietăţi viticole caracteristice sudului ţării şi încă nu a câştigat teren în rândul micilor viticultori din nord, precizează oenologul.
