Video Decizie-cheie la Paris în cazul lui Paul de România. Instanţa a dispus predarea către autorităţile române
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Curtea de Apel Paris a decis predarea imediată a lui Paul de România către autorităţile române, după o procedură judiciară care a durat trei ani. Hotărârea nu este definitivă, iar descendentul regelui Carol al II-lea se află în prezent sub control judiciar. Paul de România a fost condamnat în România la trei ani şi patru luni de închisoare într-un dosar cu un prejudiciu estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
"Astăzi, 18 iunie a.c., Curtea de Apel Paris a dispus predarea imediată către autorităţile române a lui Paul de România, în cadrul procedurii judiciare desfăşurate în baza cooperării dintre autorităţile competente din România şi Franţa. Hotărârea reprezintă un moment important în această cauză şi pune capăt unei proceduri judiciare care s-a desfăşurat pe parcursul ultimilor trei ani", au transmis, joi, oficialii Ministerului Justiţiei.
Decizia instanţei nu este definitivă
Potrivit acestora, decizia instanţei franceze constituie un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România şi Franţa, "confirmând angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept şi respectarea obligaţiilor asumate în cadrul mecanismelor europene de cooperare judiciară".
"Menţionăm că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Paris nu este definitivă la acest moment şi că în prezent, sus-numitul se află sub control judiciar. Autorităţile române vor continua să urmărească desfăşurarea procedurilor judiciare şi vor informa opinia publică cu privire la orice evoluţie relevantă a cauzei", a mai transmis Ministerul Justiţiei, potrivit News.ro.
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţile pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale.
Acuzaţiile din dosarul lui Paul de România
Bucureştiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prinţului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare, în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prinţului în ianuarie 2025, pe baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei solicitări pre-judiciare. CJUE a considerat că decizia justiţiei franceze era "contrară principiului încrederii reciproce" între ţările europene, exercitând "un control excesiv" asupra funcţionării sistemului judiciar român, a reamintit preşedintele Camerei de extrădare în cadrul şedinţei din iunie.
Argumentele procurorului şi ale apărării
Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul din România în numele "principiului priorităţii dreptului european asupra dreptului naţional", respingând orice "persecuţie".
Avocata sa a denunţat "cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală", în legătură cu "litigiul succesoral".
Paul al României a fost arestat la domiciliul său din Paris şi încarcerat la 7 aprilie 2025, fiind ulterior plasat sub control judiciar.
Tatăl prinţului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.
