Democraţia din SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Democraţia din Statele Unite a înregistrat un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marţi. Raportul, intitulat "Starea democraţiei la nivel mondial 2026: Democraţia într-o eră a conflictelor", menţionează, de asemenea, o deteriorare globală a statului de drept.
Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori utilizaţi pentru a măsura calitatea democraţiei se află la cel mai scăzut nivel de când IDEA a început să îşi publice raportul global în 1975, între care libertatea presei şi a exprimării, accesul la justiţie şi independenţa sistemului judiciar.
"Cea mai gravă problemă este încercarea de a submina toate regulile de control asupra exercitării puterii", a explicat secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, din Costa Rica, pentru EFE, într-un interviu telefonic. El a subliniat, însă, că independenţa judecătorilor este cea care "susţine" sistemul american.
Casas-Zamora consideră că ceea ce se întâmplă în Statele Unite sub preşedinţia lui Donald Trump are o "dimensiune internaţională", deoarece "atunci când nu iei în considerare faptul că puterea este limitată în propria ţară, nu iei în considerare nici faptul că este limitată în acţiunile tale internaţionale".
11 ani consecutivi de declin democratic global
Raportul acestei organizaţii cu sediul la Stockholm subliniază că, pentru al unsprezecelea an consecutiv, mai multe ţări au înregistrat mai degrabă un declin al calităţii democratice decât o îmbunătăţire şi că, în ultimii cinci ani, 57% au înregistrat o deteriorare a cel puţin unui indicator-cheie al performanţei democratice.
Statul de drept este domeniul cu cele mai slabe cifre, 71 de ţări având performanţe slabe, în timp ce independenţa sistemului judiciar a scăzut la cel mai de jos nivel din ultimele patru decenii, la fel ca libertatea de exprimare şi a presei, precum şi accesul la justiţie. Luate împreună, acestea cresc riscul unor conflicte violente.
Casas-Zamora atribuie acest declin unei convergenţe de provocări extrem de complexe, pe care le rezumă în cinci factori, începând cu fragmentarea internă a societăţilor democratice din cauza unor fenomene precum polarizarea politică şi creşterea nivelului de inegalitate.
Corupţia, percepţia că democraţiile nu răspund cerinţelor sociale privind probleme precum egalitatea şi viteza şi profunzimea schimbărilor economice şi sociale care se produc, ceea ce duce la o tendinţă de a miza pe "conduceri autoritare", contribuie, de asemenea, la declin.
Ultimul factor este că democraţiile occidentale "şi-au irosit credibilitatea în ultimul sfert de secol", cu exemple precum războiul din Irak, criza financiară şi "artificiile retorice" folosite în ceea ce priveşte "încălcările drepturilor omului care sunt comise zilnic în Gaza". "Aceştia sunt factori foarte structurali, aşa că este dificil să ne aşteptăm ca aceste tendinţe să se schimbe în curând", spune Casas-Zamora.
Regrese în Europa şi o mai mare polarizare în America Latină
Raportul subliniază faptul că Europa continuă să fie regiunea cu cea mai bună performanţă democratică, dar cu "regrese tot mai mari", în special în ceea ce priveşte libertăţile civile, accesul la justiţie şi alegerile credibile.
Scăderile s-au concentrat în ţări precum Georgia, Rusia şi Slovacia, în timp ce ţări precum Polonia şi Cehia au înregistrat progrese în ceea ce priveşte guvernanţa democratică şi responsabilitatea instituţională.
România se situează în prima jumătate a clasamentului global la capitolele Reprezentare, Drepturi şi Statul de drept, cu scoruri moderate şi tendinţe de îmbunătăţire faţă de raportul precedent. La capitolul Participare, România se află pe locul 100, fapt care indică un nivel mai scăzut de implicare civică prin comparaţie cu celelalte categorii, însă chiar şi aici există o îmbunătăţire faţă de raportul precedent.
Atât Africa, cât şi Asia de Vest au înregistrat mai multe scăderi decât progrese, spre deosebire de regiunea Asiei de Est şi cea a Pacificului. În cazul Americii Latine, deşi stabilitatea este în general menţinută, IDEA avertizează că este regiunea cu cea mai mare polarizare din lume, cu alte probleme precum dezinformarea şi pierderea încrederii în instituţii.
Prezenţa tot mai mare a crimei organizate în întreaga regiune, care afectează ţări în care acest fenomen era anterior necunoscut, constituie o altă provocare principală pentru America Latină.
Progrese în Polonia şi în mai multe ţări asiatice
IDEA evidenţiază "semnele încurajatoare" ale reînnoirii democratice în ţări precum Bangladesh, Nepal, Polonia, Sri Lanka şi Siria, deşi "progresul este fragil".
"Poate cel mai interesant caz este cel din sudul Asiei, în ţări precum Sri Lanka, Bangladesh şi Nepal, ca urmare a revoltelor tinerilor, care sunt revolte ce au răsturnat guverne, dar au ridicat revendicări fundamental democratice", explică Casas-Zamora.
Fostul politician costarican recunoaşte că, deşi erodarea calităţii democratice la nivel global este îngrijorătoare şi provine din factori structurali, "trebuie să ne amintim întotdeauna că trăim într-o lume foarte volatilă şi, în orice ţară, tendinţa se poate schimba dintr-o clipă în alta".
