Donald Trump a câștigat războiul tarifelor cu UE. De ce a dat înapoi Europa

Partenerii comerciali ai Statelor Unite, precum Uniunea Europeană, Mexicul sau Japonia, au evitat, în mare parte, să răspundă cu aceeași monedă la tarifele comerciale dure impuse de Donald Trump. Acest refuz de a riposta i-a oferit lui Trump, ironizat adesea că "dă mereu înapoi", o victorie strategică, permițându-i să încaseze venituri suplimentare de aproape 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, fără costuri semnificative, relatează Financial Times.

Doar China și Canada au ripostat

La patru luni după ce Trump și-a declanșat războiul comercial, doar China și Canada au avut curajul să răspundă deciziilor Washingtonului. Trump a impus o taxă vamală globală minimă de 10%, tarife de 50% la oțel și aluminiu și de 25% la automobile. În al doilea trimestru al anului, încasările SUA din taxe vamale au atins un nivel record de 64 de miliarde de dolari, cu 47 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Trezoreria SUA.

Ca represalii, China a impus cele mai mari și constante tarife asupra importurilor americane, dar ele nu au avut același efect. Încasările totale ale Chinei din taxe vamale au crescut doar cu 1,9% în mai 2025, față de anul precedent. Canada a reacționat moderat, iar datele vamale pe al doilea trimestru nu au fost încă publicate. Per total, taxele impuse exporturilor americane la nivel global reprezintă doar o fracțiune din veniturile generate de SUA.

De ce a făcut UE un pas în spate

Unele țări au ales să nu răspundă în mod simetric și să negocieze cu Trump pentru a evita tarife și mai mari. Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial din lume, a planificat măsuri de represalii, dar le-a amânat constant, ultima dată motivând termenul-limită impus de Trump pentru negocieri: 1 august.

Experții în lanțuri de aprovizionare spun că impactul tarifelor vamale nu este suportat exclusiv de consumatorii americani. Mărci internaționale precum Apple, Adidas sau Mercedes încearcă să distribuie impactul scumpirilor la nivel global. "Brandurile globale pot absorbi o parte din costuri prin eficiență și achiziții inteligente, dar majoritatea va fi distribuită în alte piețe. Consumatorii americani pot accepta o creștere de 5%, dar nu de 20 sau 40%", a explicat Simon Geale, vicepreședinte la firma de consultanță Proxima.

Cu toate că tarifele americane au ajuns la niveluri nemaivăzute din anii 1930, lipsa unei reacții globale ferme a prevenit o spirală a represaliilor de tipul celei care a ruinat comerțul internațional între cele două războaie mondiale, explică FT. Poziția SUA ca cea mai mare piață de consum din lume și amenințările lui Trump de a dubla tarifele celor care se opun au făcut ca evitarea confruntării să fie mai degrabă o decizie de bun-simț economic decât una de lașitate, explică economiștii.

Bun-simț economic vs. lașitate

Un scenariu calculat de firma de consultanță Capital Economics arată că un război comercial escaladat, cu tarife reciproce medii de 24%, ar reduce PIB-ul global cu 1,3% în doi ani, comparativ cu doar 0,3% într-un scenariu cu tarife de 10%. "Spre deosebire de anii 1930, când relațiile comerciale erau mai echilibrate, azi lumea funcționează într-un sistem radial, cu SUA în centru. Asta face ca represaliile să fie economic dezavantajoase, chiar dacă politic ar putea fi satisfăcătoare", a explicat Marta Bengoa, profesor de economie internațională la New York.

Alexander Klein, profesor de istorie a economiei, a completat că țările sunt motivate de obiective pe termen scurt: evitarea tarifelor și a inflației. "Aș vrea să cred că liderii învață din istorie, dar e mai probabil că se tem de impactul asupra lanțurilor de aprovizionare globale și al inflației. Trump nu se teme de asta și profită".

Mexicul, cel mai mare partener comercial al SUA, nu a ripostat după ce Trump a impus în martie tarife de 25% pentru exporturile care nu intră în acordul dintre SUA, Mexic și Canada. Lipsa unei reacții colective la amenințările lui Trump i-a oferit acestuia mai multă libertate de a izola țările una câte una. Săptămâna trecută, a amenințat Brazilia cu tarife de 50%, invocând în principal motive politice.

Chiar și în blocuri unite ca UE, interesele divergente ale statelor membre și temerile că o confruntare cu Trump ar putea submina garanțiile de securitate americane față de Europa au generat prudență. Amenințarea lui Trump de a crește tarifele la 30% nu a declanșat o reacție puternică la Bruxelles, şi pentru că oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul Trezoreriei Scott Bessent, au făcut apeluri discrete la calm. Un oficial UE citat de FT a spus că negocierile nu se duc în izolare, în condițiile în care Europa are nevoie de sprijinul SUA pentru Ucraina. "Ele influențează întregul spectru al relațiilor cu SUA, inclusiv securitatea".

De aceea, spre deosebire de China, care a reacționat simetric în aprilie, UE a tot amânat implementarea măsurilor de răspuns, încercând să obțină o înțelegere înainte de 1 august. Lista publicată recent de Comisia Europeană cu bunuri de 72 de miliarde de euro (inclusiv avioane Boeing, automobile și bourbon) nu conține tarife clare, tocmai pentru a nu-l provoca pe Trump.

Riscuri pe termen lung pentru producătorii europeni și asiatici

Chiar și Canada și China au dat înapoi, deși sunt singurele care au impus efectiv tarife ca răspuns. Taxele americane impuse Chinei au ajuns la 145% în aprilie, ceea ce a dus la o scădere cu o treime a exporturilor chineze către SUA, în luna mai. Ambele părți au făcut un pas înapoi și au convenit o pauză de 90 de zile în mai, reducând tarifele la 30%.

În februarie și martie, Canada a impus tarife în valoare de aproape 155 miliarde de dolari canadieni, inclusiv pe oțel și piese auto. Recent însă, a dat înapoi sub presiunea SUA, în ciuda promisiunilor electorale ale premierului Mark Carney că va înfrunta Washingtonul. Cum comerțul cu SUA reprezintă 20% din PIB-ul Canadei, față de 2% în cazul SUA, Carney și-a calibrat reacția: a renunțat la taxa pe serviciile digitale și nu a egalat dublarea tarifelor la oțel, impusă luna trecută de Trump.

"Retorica dură a lui Carney a funcționat în campanie, dar nu ne putem permite un conflict cu SUA", a explicat Dan Nowlan, fost consilier al premierului Stephen Harper. Diplomații spun că o eventuală reacție unitară globală împotriva lui Trump va depinde și de nivelul la care se vor stabiliza tarifele până pe 1 august. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat săptămâna aceasta că tarife de 30% la exporturile UE ar face ca relațiile comerciale transatlantice să devină "aproape imposibile".

Pe termen lung, lipsa represaliilor riscă să ofere firmelor americane un avantaj semnificativ în lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce producătorii europeni și asiatici continuă să se confrunte cu tarife mari la exportul către SUA, a avertizat Creon Butler, analist la Chatham House. "E vorba de un calcul între costuri pe termen scurt și pierderi pe termen lung. Pe termen scurt poate fi logic să nu reacționezi, dar pe termen lung, țările vor trebui să decidă cât sunt dispuse să lupte pentru lanțuri globale de aprovizionare în afara SUA", a spus el.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰