Încă un război în 2024? Xi Jinping: Reunificarea cu Taiwanul este inevitabilă. "Insula e în pragul războiului"

Guvernul chinez a lansat un atac miercuri la adresa actualului vicepreşedinte şi candidat la preşedinţia Taiwanului, William Lai (Lai Ching-te), pe care l-a acuzat că împinge insula în pragul războiului, transmite EFE, citat de Agerpres. 

Chen Binhua, purtătorul de cuvânt al Biroului pentru afacerile cu Taiwanul din cadrul Consiliului de Stat (executivul chinez), a făcut această declaraţie ca răspuns la declaraţiile lui Lai, care a afirmat că, dacă va fi ales preşedinte la alegerile din ianuarie 2024, riscurile să fie declarat un război între cele două maluri ale strâmtorii Formosa sunt minime.

Încercarea de a obţine "independenţa Taiwanului presupune război", a spus Chen într-o conferinţă de presă, citată de agenţia oficială Xinhua. Potrivit purtătorului de cuvânt chinez, oficialii Partidului Democrat Progresist (PDP, de guvernământ) din Taiwan "aderă cu încăpăţânare la poziţia de independenţă, escaladând tensiunile şi situaţia volatilă din strâmtoare şi împingând Taiwanul în pragul războiului".

Chen a adăugat că principiul "o singură Chină" se bucură de consensul comunităţii internaţionale şi că este corect să existe o opoziţie faţă de independenţa Taiwanului şi să fie apărată pacea. Taiwanul va organiza alegeri prezidenţiale pe 13 ianuarie, al căror rezultat va marca cursul politicii sale faţă de China, într-o perioadă de tensiuni tot mai mari între Taipei şi Beijing, care revendică suveranitatea asupra insulei.

Candidatul PDP conduce sondajele, cu un sprijin care rămâne stabil în jurul valorii de 30% în comparaţie cu opoziţia Kuomintang (KMT) şi Partidul Popular din Taiwan (TPP), care urmau să participe iniţial la alegeri ca un front unit, dar nu au putut să se pună de acord asupra unui candidat unic la preşedinţie.

Umbra Chinei planează asupra alegerilor din Taiwan, ţară care descrie PDP drept partid "separatist" şi pe care Taiwanul o acuză că vrea să se amestece în rezultatele electorale prin presiuni deopotrivă militare şi economice.

Xi Jinping: Reunificarea cu Taiwanul este inevitabilă

Reunificarea Taiwanului cu China este inevitabilă, a afirmat marţi liderul chinez Xi Jinping într-un discurs în care a reiterat poziţia pe care Beijingul o susţine de mult timp cu privire la democraţia de pe insula autoguvernată care se pregăteşte, luna viitoare, să-şi aleagă un nou preşedinte şi parlamentul, relatează CNN.

"Realizarea reunificării complete a patriei-mamă este o direcţie inevitabilă a evoluţiei, este justă şi este ceea ce-şi doreşte poporul. Patria mamă trebuie să fie şi va fi reunificată", a declarat Xi Jinping într-un discurs care a marcat cea de-a 130-a aniversare a naşterii fondatorului Republicii Populare Chineze, Mao Zedong.

Xi - unul dintre cei mai puternici lideri chinezi de la Mao încoace - a făcut din preluarea controlului asupra Taiwanului o piatră de temelie a obiectivului său mai larg de a "întineri" China pentru a aduce ţara la rangul de putere şi la statura de nivel global care crede că i se cuvin.

Însă aceste comentarii pe care le-a mai făcut înainte, reiterate acum, capătă o semnificaţie deosebită, pentru că vin cu doar câteva săptămâni înainte de un vot prezidenţial esenţial în Taiwan. Acolo, opiniile diferite ale partidelor politice privind relaţiile cu China fac adesea din alegeri un test de turnesol pentru sentimentul public faţă de Beijing - şi aduc ceea ce Taiwanul pretinde a fi o intensificare a operaţiunilor de influenţă pe insulă din partea Partidului Comunist Chinez aflat la putere la Beijing.

Alegerile din acest an urmează unor ani de tensiuni sporite, în condiţiile în care Beijingul şi-a intensificat presiunea militară, politică şi economică asupra insulei cât timp s-a aflat sub conducerea preşedintei Tsai Ing-wen, care este considerată în general ca fiind cea care cultivă relaţia neoficială a Taiwanului cu Statele Unite. Candidatul succesor al lui Tsai din partea Partidului Democrat Progresist, vicepreşedintele Lai Ching-te, conduce în sondaje şi este detestat în mod deschis de oficialii chinezi.

Oficialii chinezi afirmă că vor o reunificare paşnică, dar nu au exclus posibilitatea de a folosi forţa

Lai devansează alţi doi candidaţi - Hou Yu-ih din partea partidului Kuomintang şi Ko Wen-je din partea Partidului Popular din Taiwan - care sunt văzuţi ca favorabili unor relaţii mai strânse cu Beijingul. Partidul Comunist Chinez susţine că Taiwanul face parte din teritoriul chinez, deşi nu l-a controlat niciodată. Oficialii chinezi afirmă că urmăresc o "reunificare" paşnică, dar nu au exclus posibilitatea de a folosi forţa pentru a prelua controlul asupra insulei.

"Trebuie să promovăm dezvoltarea paşnică a legăturilor dintre cele două maluri ale strâmtorii (Taiwan) şi să împiedicăm în mod hotărât pe oricine să separe Taiwanul de China în vreun fel", a declarat Xi în discursul său de marţi, într-un avertisment aparent voalat nu doar pentru cei de la Taipei, ci şi pentru cei de la Washington.

Taiwanul a apărut ca una dintre cele mai spinoase probleme în relaţiile dintre SUA şi China. În timpul unui summit desfăşurat luna trecută la San Francisco, Xi i-a spus preşedintelui american Joe Biden că "reunificarea" Chinei cu Taiwanul este "de neoprit", potrivit Ministerului chinez de Externe.

În august 2022, când preşedintele de atunci al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a fost primită de Tsai în timpul unei vizite în Taiwan, China a înconjurat insula timp de câteva zile cu demonstraţii militare ample şi a întrerupt comunicarea militară la nivel înalt cu forţele armate americane. Acest canal a fost redeschis abia săptămâna trecută, după mai mult de un an de diplomaţie atentă, inclusiv summitul Xi-Biden.

SUA menţin o relaţie neoficială cu Taiwanul şi susţin politica "O singură China". În cadrul acestei politici, SUA recunosc poziţia Chinei potrivit căreia Taiwanul face parte din China, dar Washingtonul nu a recunoscut niciodată oficial pretenţiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori. De asemenea, Washingtonul este obligat prin lege să ofere insulei democratice mijloacele necesare pentru a se apăra singură.

Relaţia tensionată dintre Taipei şi Beijing datează din 1949, când generalul Chiang Kai-shek a fugit cu forţele sale naţionaliste în Taiwan, după ce Armata Roşie a lui Mao a câştigat controlul în Războiul Civil Chinez.

În discursul său de marţi, Xi a cerut cetăţenilor Chinei să nu uite niciodată de Mao şi de Partidul Comunist, de "aspiraţia iniţială şi misiunea fondatoare şi să rămână încrezători în istoria chineză şi să înţeleagă iniţiativa istorică, pentru a avansa în mod constant către marea cauză a modernizării Chinei".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰