Italia va avea un guvern de extremă dreapta, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial. Viktor Orban a felicitat-o primul pe Giorgia Meloni

Coaliţia condusă de ea va avea, potrivit estimărilor, o majoritate confortabilă în ambele camere ale parlamentului, după alegerile legislative de ieri. Partidul Giorgiei Meloni, "Fraţii Italiei", este cotat cu peste 25 la sută din voturi după ce, la alegerile din 2018, primise numai patru procente.

"Dacă vom fi chemaţi să guvernăm această naţiune, o vom face pentru toţi italienii, cu scopul de a uni oamenii, de a exalta ceea ce îi uneşte mai degrabă decât ceea ce îi dezbină", a declarat Meloni reporterilor. "Nu vă vom trăda încrederea", afirmă aceasta. ”Istoria pe care am făcut-o astăzi. Această victorie este dedicată tuturor militanţilor, managerilor, suporterilor şi fiecărei persoane care - în aceşti ani - a contribuit la realizarea visului nostru, oferindu-şi sufletul şi inima în mod spontan şi dezinteresat. Celor care, în ciuda dificultăţilor şi a celor mai complexe momente, au rămas la locul lor, cu convingere şi generozitate. Dar, mai presus de toate, este dedicată celor care cred şi au crezut întotdeauna în noi. Nu vă vom trăda încrederea. Suntem gata să ridicăm Italia”. 

Partidul îşi are rădăcinile în mişcarea neo-fascistă, dar actualul său program este mai moderat, deşi include, încă, nostalgici ai lui Mussolini. Din coaliţie mai fac parte Liga condusă de Matteo Salvini, şi el exponent al dreptei radicale, şi Forţa Italia a fostului premier Silvio Berlusconi.

Alegătorii nu au manifestat prea mare entuziasm deoarece participarea la vot a fost de numai 64 la sută, cea mai scăzută de la război. 

Victorioasă, extrema dreaptă promite să guverneze ''pentru toţi italienii''

După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde pentru prima dată din 1945 un partid post-fascist se află la porţile puterii.

Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni cu disidenţi ai berlusconismului devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să genereze un vot util pentru blocarea extremei drepte şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018).

Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut "victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni", care marchează "o seară tristă pentru ţară".

Acest seism intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, a cunoscut victoria unui bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, devenind cea mai mare formaţiune de dreapta în ţara nordică.

În ceea ce a fost (rău) perceput la Roma ca un avertisment gratuit, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit joi că UE dispune de "instrumente" pentru a sancţiona statele membre subminând statul de drept şi valorile sale comune.

"Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul", a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella.

Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis "felicitări" Giorgiei Meloni încă de duminică seară.

Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: "Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa". Giorgia Meloni "a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal.

FdI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale. Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice.

Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia.

Provocările noului guvern

În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente.

Pentru Giorgia Meloni, "provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută", a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma.

Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de interne şi viceprim-ministru.

În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰