Mai multe ţări est-europene cer companiilor de tehnologie să ia măsuri concrete împotriva dezinformării ruse. România lipseşte de pe listă

Scrisoarea a fost semnată de prim-miniştrii din Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania şi a fost publicată de biroul premierului ceh Petr Fiala.

"Manipularea şi interferenţa informaţiilor străine, inclusiv dezinformarea, sunt desfăşurate pentru a destabiliza ţările noastre, pentru a slăbi democraţiile noastre, pentru a deraia aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană şi pentru a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei", avertizează aceşti lideri în scrisoare, relatează news.ro.

"Companiile mari de tehnologie ar trebui să fie vigilente"

Platformele tehnologice, cum ar fi Facebook de la Meta, ar trebui să ia măsuri concrete, cum ar fi respingerea plăţilor de la persoane sancţionate şi modificarea algoritmilor pentru a promova acurateţea în detrimentul implicării utilizatorilor, spun aceştia.

"Companiile mari de tehnologie ar trebui să fie vigilente şi să reziste să fie folosite ca mijloc de promovare a unor astfel de obiective. Acestea ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că platformele lor nu sunt folosite pentru a răspândi propagandă sau dezinformare care promovează războiul, justifică crimele de război, crimele împotriva umanităţii sau alte forme de violenţă", arată cei opt premieri.

"Acesta este un apel la acţiune, deoarece manipularea şi interferenţa informaţiilor străine, inclusiv campaniile de dezinformare, reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, a stabilităţii şi a securităţii naţionale", spun reprezentanţii celor opt state.

Publicul să cunoască politicile platformelor şi aplicarea acestora

În scrisoare se mai spune că algoritmii platformelor ar trebui să fie mai transparenţi, iar publicul ar trebui să cunoască politicile platformelor şi aplicarea acestora. De asemenea, platformele ar trebui să aloce suficient personal şi fonduri pentru moderarea conţinutului, să abordeze ameninţarea tot mai mare reprezentată de tehnica de tip deepfake şi de dezinformarea generată de inteligenţa artificială.

"Marile companii de tehnologie au puterea de a fi aliaţi vitali în efortul nostru comun de a aborda atacurile informaţionale ostile împotriva democraţiilor şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli", arată cei opt premieri.

În reacţie, compania Meta a declarat că şi-a consolidat capacitatea de verificare a faptelor în Europa de Est şi a luat o serie de alte măsuri pentru a combate răspândirea dezinformării legate de războiul din Ucraina, precum şi pentru a retrograda conţinutul din presa controlată de statul rus. "Eliminăm dezinformarea atunci când este posibil să provoace daune sau violenţe iminente şi lucrăm cu parteneri independenţi la verificarea faptelor, pentru a demitiza afirmaţiile false şi a le afişa mai jos în Feed, astfel încât mai puţini oameni să le vadă", a declarat un purtător de cuvânt. "De asemenea, restricţionăm accesul la (media ruseşti) RT şi Sputnik în UE şi Ucraina şi adăugăm etichete la orice postare pe Facebook care conţine linkuri către site-urile lor, astfel încât oamenii să ştie înainte de a da click sau de a le distribui. Continuăm să ne consultăm cu guvernele din Europa Centrală şi de Est pentru a aborda această problemă", a arătat purtătorul de cuvânt.

Asociaţia Computer and Communications Industry Association (CCIA), printre ai cărei membri se numără, Meta, Twitter şi Google, a declarat că susţine măsurile de combatere a dezinformării, cum ar fi Legea europeană privind serviciile digitale (DSA). "Credem că implementarea adecvată a DSA, combinată cu Codul de practică al UE privind dezinformarea, recent revizuit, este esenţială pentru intensificarea luptei împotriva dezinformării", a declarat Christian Borggreen, vicepreşedinte senior şi şef al CCIA Europa, ca răspuns la o întrebare a Reuters.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰