Nota de plată a războiului permanent: Israel a cheltuit peste 17% din PIB în ultimii 3 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu vrea să-şi transforme ţara într-o "super-Sparta" a Orientului Mijlociu, dar costul exorbitant al războiului umflă bugetul apărării şi stârneşte temeri de regrese în educaţie şi sănătate, scrie AFP.
Factura conflictului declanşat pe 7 octombrie 2023, după atacul fără precedent asupra Israelului al mişcării islamiste palestiniene Hamas, se ridica la 405 miliarde de şekeli (aproape 120 de miliarde de euro) la sfârşitul lunii aprilie, potrivit guvernatorului Băncii centrale a Israelului, Amir Yaron.
"Este o cifră enormă, peste 17% din PIB", a notat acesta la o recentă conferinţă economică la Herzliya, la nord de Tel Aviv.
Numai campania militară împotriva Iranului, lansată odată cu atacul americano-israelian asupra Teheranului din 28 februarie, a determinat un cost suplimentar de 35 de miliarde de şekeli (10,5 miliarde de euro) pentru statul evreu, până la intrarea în vigoare a armistiţiului din 8 aprilie, conform unei estimări iniţiale a Ministerului Finanţelor.
La sfârşitul lunii martie, după adoptarea legii bugetului pentru 2026, guvernul a remarcat că bugetul Ministerului Apărării a crescut de peste două ori după 7 octombrie 2023.
Pentru a sprijini efortul de război, Israelul s-a împrumutat masiv pe pieţele internaţionale în 2024 şi 2025, până în punctul în care datoria publică reprezintă acum peste 69% din PIB, faţă de 60% înainte de război, potrivit trezoreriei. Taxele şi contribuţiile la asigurările sociale au crescut, de asemenea.
"Economia traumei"
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, a explicat pentru AFP că israelienii "plătesc de două ori" pentru război.
Primul cost, a spus el, este reprezentat de reducerea cheltuielilor sociale ale statului şi scăderea investiţiilor în serviciile publice, prin reduceri bugetare succesive, deşi "creştem datoria".
"Educaţia va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel şi performanţa sistemului de sănătate", a atenţionat Klor.
Al doilea cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezervişti, după atacul Hamas. "Întrucât mare parte din populaţia activă este în armată, şi nu la locul de muncă, acest lucru afectează producţia", explică el.
Într-un sondaj realizat de Institutul israelian pentru democraţie (IDI), un think tank centrist, 31% dintre respondenţi au spus că s-au confruntat cu o scădere a salariilor sau a veniturilor din 7 octombrie, iar fenomenul îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii independenţi şi pe lucrătorii cu cele mai mici venituri.
Totuşi, economia israeliană a depăşit rapid şocul războiului, PIB-ul revenind din 2024 la nivelul din 2022 şi continuând să crească într-un ritm de invidiat (+2,9% în 2025, cu o accelerare aşteptată în 2026).
La conferinţa de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, co-directoare pentru buget în Ministerul de finanţe, a avertizat împotriva unei "economii a traumei", şocul din 7 octombrie şi sentimentul de eşec resimţit de forţele de apărare, determinându-le să solicite constant mai multe fonduri pentru a asigura securitatea ţării.
"Aparatul de securitate trebuie să înveţe să-şi satisfacă necesităţile într-un mod care să nu aibă un impact negativ asupra nivelului de trai şi să-şi asume partea de responsabilitate", a notat ea.
"Superioritate zdrobitoare"
Netanyahu apără o viziune opusă, după ce a declarat, în septembrie, că Israelul nu are de ales decât să devină o "super-Sparta", oraşul-stat al Greciei antice concentrat în întregime pe război.
În timp ce dezacordurile sale cu preşedintele american Donald Trump devin din ce în ce mai evidente cu privire la campania militară a Israelului în Liban împotriva Hezbollah, precum şi cu privire la modul de a pune capăt războiului cu Iranul, liderul israelian pledează pentru o viziune autarhică, ce ar elibera ţara sa de dependenţa de enormul ajutor militar pe care îl primeşte din partea Statelor Unite.
La începutul lunii mai, el şi-a confirmat intenţia de a investi 350 de miliarde de şekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria naţională de apărare pentru a garanta o "superioritate aeriană covârşitoare".
Esteban Klor a avertizat că bugetul apărării ar putea depăşi 10% din PIB şi a cerut o revenire rapidă la un nivel mai rezonabil.
Israelul este una dintre ţările dezvoltate în care inegalităţile sunt cele mai flagrante, iar războiul nu face decât să exacerbeze situaţia. Conform celui mai recent studiu disponibil al administraţiei israeliene pentru securitate socială, proporţia copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 şi 2024.
