Liderul gherilei kurde PKK face apel la depunerea armelor după 40 de ani de conflict: "Îmi asum responsabilitatea istorică"

"Toate grupurile ar trebui să depună armele. PKK ar trebui dizolvat. Fac acest apel şi îmi asum responsabilitatea istorică", a spus Ocalan într-un mesaj citit la o conferinţă de presă de membri ai partidului progresist pro-kurd DEM, care s-au întâlnit cu el joi în închisoarea în care liderul kurd ispăşeşte pedeapsa de închisoare pe viaţă din 1999. PKK este considerat organizaţie teroristă de Turcia, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Mesajul lui Ocalan reprezintă o nouă încercare de a pune capăt conflictului

În acest mesaj, a cărui lectură a fost transmisă în direct de la un hotel din Istanbul, fondatorul PKK a spus că gherila a fost fondată într-o perioadă de oprimare şi respingere a kurzilor. Mesajul lui Ocalan reprezintă o nouă încercare de a pune capăt conflictului. Demersul a început în octombrie anul trecut, când Devlet Bahçeli, liderul partidului ultranaţionalist MHP şi aliat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a propus ca Ocalan să meargă în Parlament pentru a cere public încetarea violenţei. Însuşi liderul kurd s-a referit joi la faptul că lansează acest apel la dezarmare în atmosfera creată de Bahçeli, de "determinarea exprimată" de preşedintele Erdogan şi de poziţiile pozitive ale altor partide.

"Fac apel la PKK să organizeze un congres şi să decidă dizolvarea sa", a susţinut Ocalan în scrisoarea sa intitulată "Apel la pace şi la o societate democratică". Fondatorul gherilei kurde a dat asigurări că în ultimii 200 de ani capitalismul modern a încercat să demonteze alianţa "milenară" dintre turci şi kurzi. "Astăzi, această relaţie istorică fragilă trebuie reorganizată într-un spirit de fraternitate, fără a renunţa la credinţă", continuă nota, în care se vorbeşte despre necesitatea unei societăţi democratice în Turcia.

Ocalan a declarat că PKK a fost "cea mai lungă şi mai extinsă mişcare insurgentă din istoria Republicii" Turcia şi că puterea sa s-a bazat pe absenţa "canalelor democratice". El a mai spus că nu există alternativă la democraţie în Turcia şi că este necesar un consens. "Salut toate sectoarele societăţii care cred în coexistenţă şi îmi ascultă apelul", şi-a încheiat mesajul Ocalan.

Apelul la încetarea luptei armate a PKK a fost făcut după câteva luni de contacte indirecte cu guvernul turc prin intermediul partidului progresist pro-kurd DEM şi în faţa incertitudinii dacă comandanţii de pe teren ai gherilei kurde vor accepta mesajul liderului istoric al mişcării. Nu au existat contacte directe între gherilă şi autorităţile turce, cel puţin nu oficial. Din octombrie trecut, deputaţii DEM s-au întâlnit cu Ocalan în închisoare de trei ori, inclusiv joi.

Ocalan a fondat PKK în 1978 cu scopul de a crea o ţară independentă prin unificarea unor zone din Turcia, Iran, Irak şi Siria, unde sunt concentraţi kurzii. Prima acţiune a gherilei a fost pe 15 august 1984, când rebelii kurzi au atacat şi au preluat controlul asupra oraşelor Eruh şi Şemdinli din sud-estul Turciei timp de câteva ore. De atunci, se estimează că peste 45.000 de persoane au murit în bombardamente, atacuri şi operaţiuni militare în acest război nedeclarat cu statul turc.

Abdullah Ocalan a fost arestat pe 15 februarie 1999 în cadrul unei operaţiuni a serviciilor secrete turceşti în Kenya, transferat în Turcia, judecat pentru înaltă trădare şi condamnat la închisoare pe viaţă, pe care o execută în izolare pe insula închisoare Imrali, în largul coastei Istanbulului. PKK şi Ocalan au abandonat cu mult timp în urmă pretenţia de a obţine independenţa celor 10 până la 15 milioane de kurzi care trăiesc în Turcia, adică 18% din populaţie. În prezent, ei cer mai multe drepturi politice şi culturale pentru minoritatea kurdă supusă represiunii pentru simplul fapt de a nu folosi limba turcă ca limbă principală şi de a-şi revendica statutul de kurzi.

Această încercare de a pune capăt conflictului nu este prima. PKK a declarat unilateral o încetare a focului în 1999, care a durat până în 2004, când aripa dură a gherilei a preluat controlul asupra organizaţiei. În 2009, guvernul turc condus de Erdogan şi PKK au reluat negocierile, care au fost întrerupte în 2011, când gherilele kurde au ucis 13 soldaţi. O nouă rundă de contacte a început în decembrie 2012, iar Ocalan a anunţat o nouă încetare a focului care a fost întreruptă în iulie 2015.

Think Tank-ul International Crisis Group estimează că de atunci au murit peste 7.000 de persoane, inclusiv 646 de civili, 1.494 de membri ai forţelor de securitate turce şi aproape 4.800 de luptători kurzi. Deşi atacurile PKK şi acţiunile militare împotriva gherilei au scăzut în Turcia, violenţa a crescut în nordul Irakului, unde armata turcă bombardează în mod regulat baze ale gherilelor kurde, şi mai ales în Siria. Din 2016, Turcia a ocupat o zonă largă din Siria unde luptă împotriva YPG, o miliţie kurdă siriană pe care Ankara o consideră afiliată PKK. Deşi există legături clare între cele două organizaţii, YPG-ul este de ani de zile aliat al SUA în lupta acestora împotriva grupării jihadiste Stat Islamic, în timp ce PKK este considerat organizaţie teroristă de către Washington.

Mulţi analişti leagă acest nou proces de pace de căderea recentă a dictaturii preşedintelui sirian Bashar al-Assad, întrucât Turcia se teme că YPG-ul îşi poate consolida acum controlul asupra regiunilor pe care le deţine deja. Situaţia poate fi influenţată şi de un alt factor, şi anume dacă noul preşedinte al SUA, Donald Trump, îşi menţine sprijinul pentru miliţia kurdă siriană.

Deşi Ocalan rămâne liderul ideologic şi, în anumite privinţe, spiritual al gherilei, comandanţii PKK au şi ei un cuvânt de spus în această chestiune. Pe 6 februarie, Murat Karayilan, preşedintele consiliului care conduce activităţile PKK, şi-a exprimat îndoiala din Irak, unde se află în exil, că o cerere a lui Ocalan din închisoare ar fi suficientă pentru ca "zecile de mii" de luptători ai gherilei să o accepte.

În declaraţii către mass-media pro-kurdă, Karayilan a afirmat că Ocalan ar trebui să se poată adresa liber gherilelor şi să participe, chiar şi virtual, la un eventual congres al PKK în care să se dezbată şi să se decidă încheierea luptei armate. EFE aminteşte că eliberarea lui Abdullah Ocalan sau încheierea regimului său de izolare a fost dintotdeauna o cerere a PKK şi a altor grupuri kurde din Turcia.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰