Planul Europei de a recupera Marea Neagră de la Rusia. Ce rol joacă România şi Bulgaria

După prăbușirea Uniunii Sovietice, nu s-a făcut mare lucru pentru a bloca dominația tot mai mare a Rusiei în apele tulburi ale Mării Negre, amintesc jurnaliştii de la The Telegraph.

După dizolvarea blocului sovietic Moscova a moștenit o mare parte din flota Mării Negre, o forță regională pe care o împărțea cu Ucraina, și o înţelegere prin care plătea chirie pentru baza navală strategică de la Sevastopol, Crimeea. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014 nu doar că i-a oferit lui Vladimir Putin controlul complet asupra bazei navele, i-a mai dat și teritoriu în plus pentru a domina Marea Neagră.

A permis practic Rusiei să controleze rutele maritime ale Ucrainei, iar modernizarea prezenței sale militare în peninsulă a însemnat introducerea de capabilități de "interdicție de zonă", cunoscute sub acronimul A2/AD în limbaj militar, adică apărare de coastă, mai multe submarine și rachete sol-aer pentru a contesta prezența NATO.

În prima zi a invaziei din februarie 2022, oamenii lui Putin au înaintat până la Insula Șerpilor, o stâncă de 18 hectare situată în largul Ucrainei. Kirilo Budanov, șeful spionajului ucrainean, a spus că insula oferă "control asupra situației de la suprafață și, într-o oarecare măsură, din aer, în sudul Ucrainei".

Cu toate astea, după mai bine de trei ani, Insula Șerpilor este din nou în mâinile Ucrainei, iar strânsoarea Rusiei asupra Mării Negre s-a prăbușit aproape complet. Prin folosirea de către Kiev a dronelor maritime fabricate în țară și a rachetelor donate de Occident, precum Storm Shadow și ATACMS, flota Mării Negre a fost împinsă înapoi către porturile de pe coasta rusă.

Acum, apele Mării Negre sunt din nou disputate, iar Uniunea Europeană și-a prezentat prima "Strategie pentru Marea Neagră", sperând să contracareze reapariția Rusiei în regiune.

Dintre cele șase țări cu deschidere la Marea Neagră, două, Bulgaria și România, sunt membre ale UE. Ucraina este un aliat esențial și aproape de aderarea la UE. La fel este și Georgia, deși aceasta s-a îndepărtat de calea europeană în ultimii ani. Turcia, un membru NATO, este tehnic tot un candidat pentru aderare la UE. Ultima țară din cele şase, Rusia, este acum un inamic declarat.

Având în vedere acest context, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a prezentat miercuri ceea ce se vrea a fi o încercare a Bruxellesului de a se proiecta ca o putere geopolitică în regiune. Strategia pe trei direcții principale urmăreşte în primul rând slăbirea controlului Rusiei asupra Mării Negre pentru a proteja rutele comerciale și infrastructura critică, dar și pentru a spori pregătirile pentru un posibil conflict.

Cea mai remarcabilă promisiune este investiția în porturi, căi ferate și aeroporturi regionale, pentru a permite livrarea mai rapidă a echipamentelor militare în cazul în care ostilitățile s-ar intensifica.

"Modernizările vor ajuta să ne asigurăm că trupele pot ajunge acolo unde este nevoie, când este nevoie. Transportul mai rapid al echipamentelor în regiune întărește descurajarea și sprijină și NATO", a declarat Kaja Kallas la o conferință de presă la Bruxelles, miercuri.

Infrastructura degradată a reprezentat multă vreme una dintre cele mai mari amenințări pentru capacitatea NATO de a muta rapid trupele spre est dacă Rusia ar ataca. Două dintre cele cinci rute logistice desemnate pentru a descuraja o invazie a Moscovei trec prin Bulgaria și România.

Bruxellesul este practic responsabil astfel de îmbunătățirea rutelor de transport civil, care ar putea fi folosite într-o zi și de armată. Potrivit unor estimări, modernizarea infrastructurii de transport din întreaga Europă pentru a o face potrivită şi utilizării militare ar costa cel puțin 75 de miliarde de euro 

Orice investiții în România și Bulgaria vor fi atent monitorizate pentru a preveni ca porturile, căile ferate și aeroporturile să ajungă sub proprietate străină dubioasă. China a încercat să pătrundă prin achiziții de porturi în ţări precum Georgia.

În al doilea rând, Bruxellesul intenționează să deschidă un centru de comandă şi monitorizare, numit Black Sea Maritime Security Hub, pentru a oferi statelor membre o mai bună conștientizare a situației din regiune. Strategia UE își propune să livreze informații în timp real "din spațiu până la fundul mării" despre mișcările navelor rusești, atât militare, cât și civile.

Teoretic, acest lucru ar putea oferi din timp alerte despre posibile sabotaje rusești la cablurile submarine care leagă Azerbaidjanul de Europa sau la platformele offshore de petrol și gaze din România și Bulgaria.

Monitorizarea rutelor comerciale este considerată esențială după ce Rusia a demonstrat cât de ușor a fost să blocheze exporturile de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră. În cele din urmă, Ucraina a reușit să deschidă un coridor protejat, de-a lungul coastelor României și Bulgariei, dar rămân în continuare amenințări la această sursă cheie de venit.

Un alt avantaj ar putea fi monitorizarea așa-numitei "flote fantomă" a Rusiei, formată din petroliere care ocolesc sancțiunile. De asemenea ar putea juca un rol şi într-un armistițiu viitor între Rusia și Ucraina.

Dimensiunea, forma și locația exactă a centrului de monitorizare sunt încă în discuții între statele membre, a spus Kaja Kallas. Alte proiecte ale UE ar putea fi extinse pentru a cartografia, monitoriza și, în cele din urmă, elimina minele amplasate de ambele tabere în Marea Neagră.

În cele din urmă, strategia UE prevede încercarea de a întări parteneriatele în regiune, pe care o descrie ca pe o "arteră comercială vitală" între bloc, Caucazul de Sud și Asia Centrală.

"Vrem să dezvoltăm noi coridoare energetice, de transport și digitale în regiune, care să ne lege de Caucaz și Asia Centrală", a declarat Marta Kos, comisarul pentru extindere al UE.

Parteneriatul cu Turcia va fi una dintre cele mai mari provocări. Deși oficial țara e candidată la UE și membră NATO, Turcia are propriile interese majore în Marea Neagră, inclusiv comerțul continuu cu Rusia.

Prin strâmtoarea Bosfor, Ankara controlează accesul și comerțul spre și dinspre Marea Neagră. Asta înseamnă că există puține speranțe pentru o prezență navală europeană semnificativă în regiune.

În baza Convenției de la Montreux, Turcia poate închide practic Marea Neagră pentru navele militare și submarinele străine în vreme de război. Doar navele statelor riverane au voie.

Kaja Kallas a spus că noua strategie "este, de asemenea, o invitație la o cooperare mai strânsă pe probleme de interes comun pentru toate țările din jurul Mării Negre, inclusiv Turcia".

"Suntem hotărâți să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri și, de asemenea, să facem schimb de informații despre ce se întâmplă și ce putem face în legătură cu asta cu toți partenerii din Marea Neagră. Și acest lucru este și în interesul Turciei", a adăugat ea. 

Având în vedere interesele și influența sa în regiune, Turcia va respinge cel mai probabil orice încercare de amploare a Europei de a pătrunde în Marea Neagră. Este puțin probabil ca Ankara să permită Bruxellesului să provoace direct Rusia, dar va căuta, în schimb, să echilibreze influențele din regiune.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰