Planul secret al lui Putin de a controla Moldova. Cum vrea Kremlinul să destabilizeze Chișinăul până în 2030

Dezvăluirile Yahoo News fac parte dintr-o colaborare media cu mai multe organizaţii de presă europene: Delfi din Estonia, ziarul suedez Expressen, Dossier Center, grup de investigaţie cu sediul la Londra, Kyiv Independent, RISE Moldova, Frontstory, VSquare, Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk (WDR) şi Norddeutscher Rundfunk, scrie News.ro.

Documentul, care se intitulează „Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova”, provine de la aceeaşi Direcţie pentru Cooperare Transfrontalieră a Kremlinului care a elaborat o strategie similară pentru a anexa Belarusul. Strategia a fost concepută în toamna anului 2021 şi la ea şi-au adus contribuţia Statul Major General al armatei ruse, precum şi principalele servicii de informaţii ale Moscovei: FSB, SVR şi GRU. Documentul arată că ambiţiile geopolitice ale liderului rus Vladimir Putin pentru Republica Moldova merg mult dincolo de simplele proteste organizate pentru destabilizarea actualei conduceri proeuropene a ţării, notează Yahoo News.

Strategia rusă pentru Republica Moldova se concentrează pe "contracararea încercărilor actorilor externi (în primul rând Statele Unite, ţările Uniunii Europene, Turcia şi Ucraina) de a interveni în afacerile interne ale Republicii Moldova, de a consolida influenţa NATO şi de a slăbi poziţiile Federaţiei Ruse". Moscova îşi propune să obţină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia - răspunsul Moscovei la UE - , şi la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă - versiunea sa de NATO. De asemenea, planul urmăreşte "neutralizarea" oricăror acţiuni ale guvernului moldovean de a expulza prezenţa militară rusă din Transnistria.

Prim-ministrului moldovean Dorin Recean, care şi-a preluat funcţia abia luna trecută, i s-a arătat documentul într-o sală de şedinţe de la etajul cinci al biroului său din Chişinău săptămâna trecută, menţionează Yahoo News. Recean, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintei proocidentale Maia Sandu, a confirmat că agenda Kremlinului reflectă ceea ce el şi mulţi din guvernul său liberal ştiau de mult timp. "Ruşii au încercat de foarte mult timp să se asigure că Moldova nu are suveranitate asupra politicii sale externe", a declarat el.

Trei termene pentru obiectivele Kremlinului

Planul pentru Republica Moldova, elaborat în paralel cu cel pentru Belarus, este împărţit în trei capitole diferite: sectorul politic, militar şi de apărare, sectorul umanitar şi sectorul comercial şi economic. În fiecare dintre aceste capitole sunt enumerate reperele specifice pe care autorii ar dori să le atingă pe termen scurt (până în 2022), pe termen mediu (până în 2025) şi pe termen lung (până în 2030). Până în acel an-ţintă final, se spune în document, ar trebui încheiată "crearea unor grupuri de influenţă pro-ruse stabile în cadrul elitelor politice şi economice moldoveneşti".

"Conducerea Moldovei a adoptat un curs clar pro-occidental", a declarat pentru Yahoo News un oficial occidental din domeniul serviciilor de informaţii care cunoaşte conţinutul documentului de strategie. "Astfel, obiectivele strategice ale Kremlinului devin din ce în ce mai greu de atins în timp. Ei au crescut constant presiunea şi folosesc tactici mai agresive pentru a realiza aceste obiective", a explicat el.

În 2020, Sandu, un fost economist al Băncii Mondiale cu studii la Harvard, a câştigat alegerile prezidenţiale din Moldova împotriva unui preşedinte în exerciţiu pro-rus. Iar în 2021, Partidul pro-occidental Acţiune şi Solidaritate (PAS) a obţinut o majoritate covârşitoare în Parlamentul moldovean şi a început procesul de integrare în UE. Moldova, alături de Ucraina, a obţinut vara trecută statutul de candidat la UE, iar sprijinul popular pentru aderarea la acest organism a ajuns la 63%, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie de Institutul Republican Internaţional în noiembrie, menţionează Yahoo News..

Potrivit oficialului serviciilor secrete occidentale, obiectivul Kremlinului este de a readuce Moldova în sfera de influenţă a Rusiei. În acest sens, arsenalul lui Putin nu constă în tancuri şi avioane de luptă, ca în cazul Ucrainei, ci în armele războiului politic: infiltrarea în ţară a unor agenţi ai serviciilor secrete ruseşti şi încurajarea activităţii antidemocratice cu ajutorul unor agenţi de influenţă plătiţi sau loiali din punct de vedere ideologic.

Sectorul politic, destabilizat cu proteste plătite

Luna trecută, Maia Sandu a acuzat direct Moscova că a complotat pentru a-i răsturna guvernul. "Planul includea sabotaje şi persoane antrenate militar, deghizate în civili, pentru a desfăşura acţiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale şi luare de ostatici", a declarat ea într-o conferinţă de presă.

Protestele antiguvernamentale, susţinute de partidul politic Şor, favorabil Moscovei, au zguduit Moldova în septembrie anul trecut şi au continuat toată iarna, pe fondul unei crize energetice în ţară, care era dependentă de gazul rusesc. După ce Rusia a ameninţat că va majora preţurile şi va reduce livrările către Moldova, Chişinăul a declarat în decembrie că va trece la o companie energetică internă şi a refuzat să mai folosească gaz rusesc - pentru prima dată în istoria sa post-sovietică.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut, Kremlinul a folosit perspectiva unei ierni fără livrările de energie ale Moscovei pentru a descuraja sprijinul militar şi diplomatic al Occidentului pentru Kiev. 

"Menţinerea volumului şi cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze naturale ruseşti " este obiectivul cu care începe planul orientat spre sfera comercială şi economică, menţionează RISE Moldova.

Într-adevăr, o temă majoră a demonstraţiilor anti-Maia Sandu este cererea ca guvernul să ramburseze populaţiei preţurile ridicate la utilităţi. "Vrem să obligăm guvernul nostru să plătească facturile pentru încălzire, electricitate şi gaz pentru cele trei luni de iarnă, decembrie, ianuarie şi februarie, pentru toţi cetăţenii noştri", a declarat pentru Yahoo News Marina Tauber, vicepreşedintele Partidului Şor, de opoziţie, principalul organizator al protestelor. Tauber a negat însă categoric că partidul său ar fi fost finanţat de Rusia. "În niciun caz", a spus ea.

Cu toate acestea, mai multe instituţii au raportat că Partidul Şor, condus de oligarhul pro-rus Ilan Şor şi numit după acesta, a plătit protestatarii pentru a se prezenta la demonstraţii. Krzysztof Lisek, un fost deputat polonez, în prezent director de program la Chişinău pentru Institutul Republican Internaţional, a declarat pentru Yahoo News că Şor aduce oameni cu autobuzul din oraşul său natal Orhei, unde oligarhul a construit un parc de distracţii şi a curăţat lacul local. "Solicitanţii din partea partidului său stau chiar şi în faţa şcolilor, încurajând adolescenţii să participe la demonstraţii", a spus Lisek.

În octombrie, Deutsche Welle a raportat că protestatarii câştigau "echivalentul a 20 de euro (19 dolari) pe zi şi 80 de euro pe noapte", o sumă semnificativă pentru un moldovean obişnuit.

"În mod evident, Rusia cofinanţează aceste proteste şi încercările de destabilizare a ţării", a declarat premierul Recean pentru Yahoo News. "Ei caută să recruteze băieţi duri pentru a ataca poliţia, pentru a ataca clădiri guvernamentale şi companii şi pentru a face acest tip de provocări care ar duce la destabilizare", a arătat el.

Şor este un om de afaceri extrem de controversat în politica moldovenească. El a fost arestat sub acuzaţia de spălare de bani şi delapidare în legătură cu furtul a un miliard de dolari din băncile moldoveneşti în 2014. Şor este soţul cântăreţei pop ruse Jasmin, pe care Putin a decorat-o ca artist de onoare al Rusiei. El a fugit în Israel şi este căutat în legătură cu presupusa fraudă din ţara sa natală. Departamentul Trezoreriei SUA l-a sancţionat pe Şor în octombrie 2022, declarând că acesta era un instrument al planului Rusiei de a submina alegerile din Moldova şi candidatura ţării la aderarea la UE.

Sectorul umanitar, propice spionajului și propagandei

Aceste acuzaţii se aliniază cu documentul guvernului rus obţinut de Yahoo News. Potrivit planului rusesc, strategia Kremlinului urmăreşte nu doar alegerile, ci şi ceea ce etichetează drept "sectorul umanitar" al Republicii Moldova. Potrivit documentului, Moscova urmăreşte "neutralizarea încercărilor de a limita activităţile mass-media ruseşti şi pro-ruseşti în Republica Moldova", "crearea unei reţele de ONG-uri care să promoveze dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti" şi extinderea oportunităţilor pentru elevii moldoveni de a primi educaţie în limba rusă.

Într-un semn clar că documentul de strategie a fost scris sau editat la apogeul pandemiei COVID-19, acesta citează chiar şi educaţia la distanţă ca fiind un mijloc viabil pentru satisfacerea ultimului criteriu. "Rusia îşi dă seama acum că poate recruta oameni pentru sistemul său de învăţământ de stat, prin Zoom", a declarat Vlad Lupan, fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU. "Acest lucru va fi dificil de contracarat", atrage el atenţia.

Până în 2025, Rusia ar dori o "funcţionare durabilă a sistemului de susţinere organizaţională, financiară, juridică şi informaţională a ONG-urilor prietenoase cu Federaţia Rusă".

"Timp de ani de zile, nu am acordat atenţie propagandei şi canalelor de televiziune ruseşti care au fost mereu prezente aici", a spus Recean. "Iar când am început să le închidem, propaganda s-a mutat pe Telegram, Facebook, VKontakte (reţea de socializare rusă), TikTok. Cu Telegram şi TikTok nu putem face nimic, doar dacă le închidem de tot. Treizeci şi ceva de ani de propagandă - vedem efectul ei acum", a comentat premierul Recean.

Serghei Diaconu, şeful de cabinet al prim-ministrului, a declarat pentru Yahoo News că organizaţiile neguvernamentale, sau ONG-urile, sunt cunoscute pentru faptul că acţionează ca fronturi pro-ruseşti. "Există în permanenţă o prezenţă de oameni, din generaţia tânără şi mai ales din partea socialiştilor, care intră şi ies din centrele culturale ruseşti", a spus el. Diaconu a citat organizaţiile din Moldova finanţate de Rossotrudniceestvo, care este, din punct de vedere tehnic, o ramură a Ministerului rus de Externe, dar în realitate, potrivit surselor de securitate occidentale, o acoperire pentru operaţiunile de spionaj şi informaţii ruseşti. "Ştiţi că nu sunt centre culturale. Ceea ce vor cu adevărat este să diminueze influenţa României şi a Europei în Republica Moldova", spune Diaconu.

Potrivit RISE Moldova, până în 2025, Rusia şi-a propus să creeze în Republica Moldova "o reţea de ONG-uri care promovează dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşt", precum şi să ofere "sprijin organizatoric, financiar, juridic şi informaţional pentru ONG-urile prietenoase cu Federaţia Rusă". Un astfel de ONG a fondat în 2021 de Igor Dodon, fostul preşedinte al Republicii Moldova. Despre „Uniunea de afaceri moldo-rusă” a fostului preşedinte, RISE Moldova a scris în ancheta „Ruble pentru Dodon”, în care arăta cum, din octombrie 2021 şi până în aprilie 2022, adică în doar şapte luni, în contul din Moldova al asociaţiei au intrat peste 20 de milioane de ruble ruseşti. Banii au venit de la organizaţia „Delovaia Rossia” din Federaţia Rusă, finanţată de oameni de afaceri apropiaţi Kremlinului şi reprezentată în Moldova de Igor Ceaika, fiul mai mic al lui Iurii Ceaika, procurorul general al Rusiei în 2006-2020.

Strategia ruşilor vizează şi biserica. Potrivit planului, până în 2030 îşi propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”, scrie RISE Moldova.

Problema nerezolvată pentru Kremlin

O problemă nerezolvată pentru Kremlin este rezolvarea conflictului îngheţat din Transnistria, provincia separatistă de 1.600 de kilometri pătraţi situată între malul estic al Nistrului şi graniţa moldo-ucraineană, şi unde sute de soldaţi ruşi sunt staţionaţi din 1992. De luni de zile, există o preocupare internaţională că Transnistria, al cărei steag distinct poartă încă însemnele sovietice cu secera şi ciocanul, ar putea fi folosită pentru a deschide o nouă linie de atac asupra Ucrainei dinspre flancul său vestic, menţionează Yahoo News.

Parte integrantă a planurilor Rusiei este Serviciul Federal de Securitate, sau FSB, unul dintre succesorii KGB-ului sovietic. În ciuda faptului că este agenţia de securitate internă a Rusiei, FSB are un aparat extern extins, încorporat în ambasadele din întreaga lume, cunoscut sub numele de Al Cincilea Serviciu.

Potrivit RISE Moldova (unul dintre partenerii de investigaţie ai Yahoo News), generalul Dmitri Miliutin, adjunctul şefului Departamentului pentru Informaţii Operaţionale (DOI) al Serviciului al Cincilea, a pledat iniţial pentru deschiderea unui "al doilea front" împotriva Ucrainei din Transnistria, la începutul invaziei Rusiei. Miliutin, împreună cu şeful său, generalul Gheorghi Grişaev, care conduce DOI, face parte dintr-un grup de generali FSB care visează la renaşterea URSS şi sunt gata să servească această idee cu credinţă şi onestitate, a declarat un parlamentar rus pentru Dossier Center, un alt partener al Yahoo News din actuala inverstigaţie.

"Prevenirea şi reprimarea paşilor din partea Republicii Moldova care ar putea duce la dezgheţarea conflictului transnistrean şi la escaladarea acestuia" este un obiectiv de referinţă al Kremlinului pentru 2022, potrivit documentului strategic. În afară de găzduirea trupelor ruseşti, Transnistria este, de asemenea, un centru de corupţie, contrabandă şi crimă organizată, potrivit experţilor. Revenirea sa sub controlul suveran al Republicii Moldova ar fi o bătaie de cap pentru Putin.

"Să arunci câteva rachete nu este mare lucru", a declarat Recean pentru Yahoo News referindu-se la forţele ruseşti din provincie. "Din punct de vedere militar, Rusia nu poate avansa din Transnistria", a arătat premierul. În schimb, a spus Recean, Moscova se bazează pe provocări şi înscenări - "măsuri active", în limbajul serviciilor secrete ruseşti - menite să submineze încrederea în guvernul moldovean. Una dintre tacticile menite să inducă panică este de a sugera că politica pro-europeană a Chişinăului conduce ţara spre un război cu Rusia, o carte de joc similară cu cea folosită de politicienii pro-ruşi din Georgia, notează Yahoo News.

Săptămâna trecută, autorităţile transnistrene, susţinute de Moscova, au anunţat arestarea a doi presupuşi terorişti care intenţionau să-l asasineze pe Vadim Krasnoselski, preşedintele statului aproape universal nerecunoscut. Surse transnistrene au acuzat Ucraina pentru acest complot, la fel ca şi în cazul atacurilor anterioare, inexplicabile, cu grenade asupra unor infrastructuri de securitate şi radio din regiune. O persoană care a fost imediat de acord cu narativul transnistrean a fost fostul preşedinte moldovean, Igor Dodon, care a luat cuvântul în mass-media rusă pentru a amplifica evenimentul şi a cerut ca autorităţile moldoveneşti "să ia măsuri împotriva implicării ţării în conflictul din Ucraina", subliniază Yahoo News.

O investigaţie a Dossier Centre din Londra a descoperit că Dodon, era încă preşedinte, trimitea proiecte ale discursurilor sale către ofiţeri de informaţii ruşi, inclusiv unul pe care l-a trimis la Conferinţa de Securitate de la Munchen în 2019. Dodon a fost plasat în arest la domiciliu în mai 2022, fiind acuzat de corupţie şi trădare, dar a fost eliberat în noiembrie.

Premierul Recean recunoaşte că propriul său partid, PAS, a fost lent în contracararea războiului politic rusesc, într-un moment în care Moldova este deosebit de sensibilă la interferenţe străine. Inflaţia se situează în jurul valorii de 30%; preţurile la energie au crescut de şapte ori; războiul de cucerire al Rusiei de alături, în Ucraina, este o umbră ameninţătoare a ceea ce se poate întâmpla cu o ţară mai mică care refuză cererile Kremlinului. "Când oamenii se tem, spun: 'OK, ursul rusesc este prea mare pentru noi. Poate că putem ajunge la un fel de înţelegere şi acord cu el şi nu ne va atinge", a explicat Recean.

Contracararea influenței NATO și a României

Potrivit RISE Moldova, un alt obiectiv al Federaţiei Ruse este "Contracararea colaborării Republicii Moldova cu NATO", pe care şi l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea "formarea unei atitudini negative faţă de NATO în societatea moldovenească şi în cercurile politice". Este unul dintre cele "10 obiective prioritare" promovate de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din februarie 2019: "Noi nu vom permite aderarea la NATO şi vom realiza închiderea oficiului NATO din Chişinău".

"Contracararea politicii expansioniste a României în Moldova" este un alt obiectiv al Rusiei pe termen mediu - până în 2025. La aceleaşi alegeri din 2019, PSRM susţinea că, în cazul în care va avea majoritate parlamentară, va interzice "partidele şi mişcările unioniste". Totodată, socialiştii promiteau că Republica Moldova "va obţine statutul de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE). Obiectivul se regăseşte şi în strategia Federaţiei Ruse.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰