Politico: Nu există opţiuni uşoare pentru UE dacă vrea să ajute Ucraina în exportul cerealelor. Ce costuri trebuie să acopere Europa

Cea mai promițătoare rută, cea de la gurile Dunării, este în pericol după atacurile aeriene rusești de la începutul acestei săptămâni asupra portului ucrainean Reni, la doar câteva sute de metri de granița cu țara noastră. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat "acțiunile periculoase și escaladatorii" ale Rusiei și a solicitat Moscovei să nu mai amenințe amenințările asupra securității alimentare mondiale pentru a-și întări poziția.

Comisia Europeană estimează, pe baza datelor ucrainene, că peste 65 % din cerealele care au fost exportate pe culoarele de solidaritate au trecut culoarul Dunării. Din porturile fluviale ucrainene Reni și Ismail, Giurgiulesti în Moldova și Galați în România, încărcăturile pot ajunge la Marea Neagră fie prin canalul Sulina, fie prin portul Constanța.

Ce opțiuni are Uniunea Europeană?

Unele voci cer ca Uniunea Europeană să să consolideze rutele alternative. Astfel, Lituania a propus creșterea exporturilor de cereale ucrainene prin Polonia în portul baltic Klaipėda și alte patru porturi din Estonia și Letonia. Împreună, cele cinci porturi sunt capabile să gestioneze 25 de milioane de tone metrice de cereale pe an, a spus Vilnius într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. Planul se bazează pe așa-numitele "coridoare verzi" care ar muta controalele vamale, fitosanitare și veterinare după granița dintre Polonia și Ucraina. Kievul este de acord cu o astfel de soluție și chiar a sugerat creșterea numărului de portui incluse.

O altă soluție este transportul cerealelor din Ucraina pe calea ferată sau cu camioanele, dar implică costuri ridicate. De asemenea, necesită investiții în infrastructură pentru a gestiona traficul crescut și diferitele calibre feroviare utilizate în UE și Ucraina. Chiar dacă Ucraina a apărat rutele alternative de tranzit către porturile UE, a recunoscut că aceste rute sunt "puțin utilizate datorită complexității și costului logisticii în comparație cu alte rute", unele estimări indicând chiar 30-40 de euro pe tona transportată. În acest context, atât Lituania, cât și Ucraina au solicitat subvenții pentru a face face față. Țări precum Polonia, Ungaria și România, prin care cerealele ar trebui să treacă în continuare, sunt de acord în principiu cu propunerile, dar nu doresc să suporte singure costurile.

"Ideea este grozavă, dar cine va plăti pentru transport?" a declarat un diplomat dintr-o țară din estul UE care a comentat propunera Lituaniei.

Țara noastră a extins capacitatea portului Constanța pentru a putea face traficului în creștere, în timp ce Polonia a investit aproximativ 100 milioane de euro în proiecte pentru creșterea capacității sale feroviare și crearea unei unui nou punct de frontieră cu Ucraina. Investiția totală necesară pentru operaționalizarea completă a întregului potențial al coridoarelor de solidaritate este, totuși, estimată la câteva miliarde de euro.

Atenția tuturor celor implicați într-o formă sau alta în exportul cerealelor din ucraina este acum îndreptată către Bruxelles —, dar oficialii Comisiei au avertizat în mod repetat că bugetul pentru infrastructură al UE este insuficient. După ce au alocat deja 250 de milioane de euro pentru proiecte care țin de culoarele de solidaritate și au anunțat alte investiții de aproape un miliard, fondurile Uniunii Europene sunt la limită. În plus, chiar dacă se pot găsi banii, ajutorarea Ucrainei începe să vină la pachet și cu un cost politic semnificativ pentru partidele aflate la guvernare în toată Europa.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰