România şi Polonia ar putea doborî drone şi rachete ruseşti deasupra Ucrainei. Scenariul propus în Germania

Mai mulţi politicieni germani au propus ajutarea Ucrainei pentru a se apăra de bombardamentele ruseşti cu unități antiaeriene occidentale și echipaj de pe teritoriul NATO. O propunere similară a fost înaintată recent de Nico Lange, membru al Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, sistemele antiaeriene situate în Polonia sau România "ar putea fi potrivite pentru doborârea rachetelor rusești". 

Şi general-locotenent Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, a sugerat că rachete rusești ar putea fi doborâte peste regiunile de la granița Ucrainei cu Polonia sau România. Lange crede că astfel s-ar putea crea o zonă de frontieră sigură cu o lățime de până la 70 de kilometri în Ucraina. Ar ușura misiunea apărării aeriene ucrainene în alte regiuni ale ţării și pe front. 

Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, acest plan ar fi un compromis la propunerea luată în considerare şi repetată de Emmanuel Macron de a trimite trupe occidentale să lupte în Ucraina, pe care nemţii o resping din start ca fiind "nerealizabilă în practică". Propunerea de a doborî rachetele rusești ar însemna că forțele occidentale resping direct atacurile rusești, dar nu din Ucraina, adică e la jumătate din ce ar susţine preşedintele francez.

În acest caz, a fost oferit exemplul atacului aerian iranian din aprilie când Israelul a fost ajutat de SUA, Marea Britanie, Franța și alte țări să doboare rachete şi drone fără a deveni "părți în război". Parlamentarul german Agnieszka Brugger consideră că este corectă staționarea sistemelor de apărare aeriană din țărilor NATO vecine Ucrainei la graniţă astfel încât părțile de vest ale Ucrainei să poată fi și ele protejate.

Un alt parlamentar german Anton Hofreiter gândește la fel. "Apărarea aeriană a Ucrainei din Polonia și România nu ar trebui exclusă pe termen lung", a spus el. În momentul de față, însă, acest lucru nu este dezbătut, deoarece principalul obiectiv este o livrare semnificativ mai mare de echipamente și muniții Ucrainei, scrie FAZ.

Un alt parlamentar german Marcus Faber consider şi el că "spațiul aerian de peste regiunile de frontieră ale Ucrainei" ar putea, în principiu, "să fie protejate de sistemele de apărare aeriană de pe teritoriul NATO". Cu toate acestea, spune el, nu sunt suficiente baterii și rachete. Prin urmare, trebuie asigurată pe termen lung muniția necesară. "În aceste condiții, cred că este posibil".

Guvernul german nu vrea o zonă de excludere aeriană instituită de NATO în Ucraina

După ce mai mulţi politicieni germani au cerut o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, impusă de NATO, un purtător de cuvânt al guvernului german a respins ideea, spunând că poziţia sa nu s-a schimbat de când alianţa militară a respins altă cerere.

"Am respins acest lucru la momentul respectiv și cred că același lucru este valabil și pentru diferitele cereri care se fac acum", a spus purtătorul de cuvânt, potrivit Sky News.

NATO a respins o cerere ucraineană pentru o zonă de excludere aeriană în martie 2022, la câteva zile după începerea războiului. Atunci, secretarul general Jens Stoltenberg a justificat decizia spunând că NATO "nu face parte din conflict".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰