Serbia, acuzată că a tradat Rusia şi a trimis arme Ucrainei, neagă orice implicare: Este o minciună

Guvernul Serbiei a transmis din nou miercuri că nu a livrat şi nici nu va livra arme Ucrainei şi a calificat drept "minciună" conţinutul unuia dintre presupusele documentele secrete ale Pentagonului ajunse în online zilele acestea şi care afirmă contrariul. "Pentru a nu ştiu câta oară minciuna conform căreia Serbia vinde arme Ucrainei a fost publicată", a declarat ministrul apărării sârb, Milos Vucevic, într-un comunicat dat publicităţii miercuri.

"Evident că cineva urmăreşte să ne destabilizeze ţara şi să o implice în conflictul la care nu vrem să participăm", a adăugat el. "Am dezminţit acele minciuni de mai mult de zece ori şi o facem din nou. Serbia nu a vândut şi nu va vinde arme nici părţii ucrainene, nici părţii ruse'', a insistat ministrul sârb.

Vucevic a reacţionat astfel la unul dintre presupusele documente secrete americane care au ajuns pe reţelele sociale de unde au fost preluate de presa internaţională. Potrivit documentului menţionat, a cărui autenticitate nu a fost confirmată, Serbia a refuzat să ofere pregătire militară forţelor ucrainene, dar ar fi promis că va trimite ajutoare letale sau deja a făcut acest lucru. Documentul susţinea că la Belgrad există voinţă politică de a furniza arme Ucrainei în viitor şi că ţara are capacitatea militară pentru a face acest lucru.

Austria şi Malta sunt singurele ţări europene care au refuzat orice fel de ajutor militar către Kiev

Documentul face un rezumat al modului în care au răspuns guvernele europene la solicitările Ucrainei de instruire militară şi "ajutor letal" sau trimitere de arme. Intitulat "Europe|Response to Ongoing Russia-Ukraine Conflict" (Europa. Răspunsul la actualul conflict Rusia-Ucraina), documentul, sub formă de grafic, enumeră "poziţiile evaluate" a 38 de guverne europene ca răspuns la cererile de asistenţă militară ale Ucrainei.

Graficul Pentagonului a împărţit răspunsurile la solicitările de ajutor ale Ucrainei în trei categorii: ţări care s-au angajat să ofere instruire şi ajutor letal; ţări care au oferit deja instruire, ajutor letal sau ambele; ţări cu capacitatea militară şi voinţa politică "de a oferi în viitor ajutor letal". Austria şi Malta au fost singurele două ţări care au marcat "NU" în toate aceste categorii.

Graficul arată că Serbia a refuzat să ofere instruire forţelor ucrainene, dar s-a angajat să trimită ajutor letal sau l-a furnizat deja. De asemenea, se spune că Serbia are voinţa politică şi capacitatea militară de a furniza arme Ucrainei în viitor. Documentul este marcat Secret şi NOFORN, ceea ce interzice distribuirea sa către serviciile de informaţii şi armatele străine. Este datat 2 martie şi are ştampila biroului şefului de Stat Major Interarme.

Serbia este considerată un aliat de Rusia

Serbia, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE), este un aliat tradiţional al Moscovei şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Kremlinului, deşi a condamnat agresiunea Rusiei şi încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

"Există întotdeauna posibilitatea ca unele arme să ajungă în mod misterios pe teritoriul pe care are loc un conflict, dar asta nu are absolut nimic de-a face cu Serbia", a comentat miercuri Vucevic. "Repet: Serbia nu a trimis arme în Ucraina, iar tot ceea ce este publicat în legătură cu această problemă este o presupunere falsă", a insistat şeful apărării, citat în comunicatul difuzat de ministerul său. Luna trecută, guvernul sârb a negat afirmaţiile publicate în presa rusă despre presupusele exporturi de arme din Serbia către Ucraina.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰