SUA vor să desfiinţeze Curtea Penală Internațională "cărămidă cu cărămidă". Ce presiuni fac asupra ţărilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunţat luni că administrația președintelui Donald Trump intenționează să desființeze Curtea Penală Internațională (CPI) și a îndemnat şi alte ţări să se alăture demersului.
Într-un editorial publicat în The Wall Street Journal, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că "vom desființa CPI cărămidă cu cărămidă, dacă va fi necesar, folosind toate instrumentele aflate la dispoziția guvernului nostru și lucrând alături de fiecare aliat cu care avem un interes comun".
Rubio a acuzat CPI că "poartă un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete", ci "cu forța așa-numitului drept internațional". Rubio a acuzat CPI că este "susținută și condusă de o rețea puternică de organizații neguvernamentale de stânga, globaliști aroganți și guverne ostile din lumea a treia, unite de ostilitatea lor față de Statele Unite".
Ostilitatea administrației față de CPI datează încă din primul mandat al președintelui Donald Trump, aminteşte CNN. Atunci instituția a fost ameninţată pentru că încerca să investigheze presupuse crime de război comise de forțele americane în Afganistan. După revenirea la Casa Albă, anul trecut, Trump a impus o serie de sancțiuni împotriva oficialilor CPI pentru tentativele lor de a investiga Statele Unite și Israelul.
Cum fac americanii presiuni asupra statelor membre CPI
Totuși, "campania la nivelul întregului guvern", coordonată de Departamentul de Stat pentru desființarea CPI, reprezintă o escaladare importantă, mai ales în condițiile în care Washingtonul încearcă să exercite presiuni asupra țărilor din întreaga lume pentru a se alătura demersului și amenință cu posibile reduceri de ajutor american pentru cele care refuză, explică sursa citată.
"Națiunile care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistența Statelor Unite, vor fi cel mai probabil supuse unei examinări mai atente", a declarat un oficial al Departamentului de Stat. Printre aceste "instrumente" s-ar număra interdicții de călătorie, revocări de vize și sancțiuni suplimentare.
Oficialul a declarat că statelor "care cooperează cu autoritățile americane de aplicare a legii, găzduiesc o prezență militară americană sau beneficiază de umbrela mai largă de securitate a Statelor Unite li se cere să respingă pretinsa autoritate a CPI de a-i urmări penal pe oficialii și militarii americani".
"Vom urmări cu interes ce națiuni ni se vor alătura împotriva acestei amenințări la adresa americanilor care sunt dispuși să-și riște viața pentru a-i proteja pe alții", a adăugat oficialul.
Oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat, adjunctul său și ambasadorii americani, "contactează țări în cadrul unei campanii menite să izoleze diplomatic Curtea Penală Internațională și să se asigure că aceasta nu îi poate viza pe americani", a mai spus oficialul.
Discuțiile urmăresc să convingă statele membre ale CPI să se retragă din instituție "și să întrerupă orice sprijin financiar acordat Curții", a mai precizat oficialul. Administrația le solicită, de asemenea, statelor care nu sunt membre ale Curții, precum Statele Unite, "să își folosească rețelele diplomatice pentru a lua măsuri similare alături de noi".
Rubio a respins acuzațiile formulate de organizații externe potrivit cărora deportările efectuate de administrația americană în El Salvador și atacurile mortale asupra unor ambarcațiuni cu presupuși narcoteroriști ar fi încălcat dreptul internațional.
El a respins și apelul organizației Democracy for the Arab World Now (DAWN) ca tribunalul să investigheze presupuse crime de război comise de Statele Unite în Iran şi a susținut că astfel de acțiuni ar putea expune Washingtonul unei investigații din partea Curții.
Omar Shakir, directorul executiv al DAWN, a declarat pentru CNN că Rubio a prezentat în mod eronat apelul organizației "de a investiga toate posibilele crime de război comise în timpul conflictului", adăugând că acest lucru "ridică întrebarea: consideră secretarul Rubio că personalul american ar trebui investigat pentru crime de război în Iran?".
"Istoria va judeca guvernele după măsura în care au apărat instituțiile create pentru protejarea dreptului internațional. Nu CPI este cea pe care Rubio o desființează cărămidă cu cărămidă, ci ordinea internațională bazată pe reguli, care a apărut din cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial", a mai spus el.
România, membră CPI
Amintim că România este stat membru la Curtea Penală Internațională. Ţara noastră a semnat Statutul de la Roma pe 7 iulie 1999 și a depus instrumentul de ratificare pe 11 aprilie 2002, astfel că recunoaște jurisdicția CPI în condițiile prevăzute de tratat.
În prezent, 125 de state sunt semnatare ale tratatului care a înființat Curtea Penală Internațională, inclusiv membrii G7 Franța, Germania, Italia, Canada, Japonia și Regatul Unit. Statele Unite nu sunt membre.
Alte mari puteri sau ţări importante care nu sunt membre ale CPI sunt Rusia, China, India, Israel, Turcia și Arabia Saudită.
Mandate de arestare pe numele lui Putin şi Netanyahu
Pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. CPI susține că există motive rezonabile ca Putin să poate fi tras la răspundere pentru deportarea și transferul ilegal al unor copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia.
Mandatul nu reprezintă o condamnare şi o vizează și pe Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului. Putin este suspectat de crime de război, iar acuzațiile ar trebui judecate într-un proces.
Arestarea lui Putin depinde de statele membre ale Curții, care ar trebui să îl rețină dacă intră pe teritoriul lor.
Pe 21 noiembrie 2024, au fost emise mandate de arestare şi pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant.
CPI susține că Netanyahu poate fi tras la răspundere pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în războiul din Gaza. Printre acuzații se numără folosirea înfometării ca metodă de război şi atacarea intenționată a populației civile.
