Observator » Ştiri externe » SUA nu vor încă să renunţe la Groenlanda. Rubio: Teritoriul "deocamdată" face parte din Danemarca

SUA nu vor încă să renunţe la Groenlanda. Rubio: Teritoriul "deocamdată" face parte din Danemarca

SUA încă nu vor să renunţe la Groenlanda. Rubio: Teritoriul "deocamdată" face parte din Danemarca Secretarul de stat american Marco Rubio. 3 iunie 2026 - ProfiMedia
Redactia Observator | Timp citire: 2 minute
Publicat la 04.06.2026, 15:29 | Modificat la 04.06.2026, 15:42

Secretarul american de stat Marco Rubio a recunoscut, miercuri, că Groenlanda face parte din Danemarca "deocamdată". El a sugerat totuşi că Washingtonul rămâne profund implicat în discuţiile privind viitorul rol al insulei arctice în securitatea Occidentului, scrie Politico.

Audiat în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, Rubio a evitat să răspundă direct la o întrebare privind necesitatea ca Washingtonul să deţină teritorii în interiorul NATO pentru a le apăra, indicând în schimb discuţiile în curs cu Danemarca şi Groenlanda despre rolul insulei în apărarea colectivă, transmite Politico.

"Suntem, de fapt, implicaţi în discuţii cu Groenlanda şi Danemarca privind folosirea Groenlandei pentru apărarea colectivă a tuturor", a spus Rubio. Numind insula un element-cheie al apărării antirachetă, el a adăugat: "Cred că suntem într-un punct bun acum" şi a estimat că din discuţii ar putea apărea "veşti destul de bune".

Declaraţiile au venit la scurt timp după ce premierul danez Mette Frederiksen a prezentat miercuri un nou guvern de coaliţie, punând capăt unor luni de incertitudine politică.

Articolul continuă după reclamă

Ideile lui Trump privind Groenlanda au zguduit Europa

Încercarea lui Trump de a cumpăra insula arctică în luna ianuarie a acestui an a zguduit aliaţii europeni şi a determinat Danemarca să pregătească planuri de contingenţă pentru un scenariu extrem, care ar implica o acţiune a SUA împotriva teritoriului său.

Relaţiile dintre membrii NATO s-au deteriorat şi mai mult după ce SUA şi Israelul au atacat Iranul în februarie, iar mai multe capitale europene au refuzat să ofere sprijin militar. Madridul a respins folosirea bazelor sale aeriene, în timp ce alte ţări din UE au refuzat să trimită nave militare pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a avansat apoi posibilitatea retragerii din alianţă în aprilie, înainte de a ordona retragerea a 5.000 de militari americani din Germania la începutul lunii mai.

În acest context, Rubio a prezentat summitul NATO din 24-26 iunie, de la Haga, drept un moment crucial, estimând că ar putea deveni „cea mai importantă” reuniune din istoria alianţei.

Pe acelaşi subiect