Trump vrea un nou tratat nuclear cu Putin: New START "a fost prost negociat și încălcat grosolan"

"Mai degrabă decât să prelungim New START (...) ar trebui să le cerem experţilor noştri nucleari să lucreze la un nou tratat îmbunătăţit şi modernizat care să poată avea o durată lungă", a postat preşedintele american pe platforma sa Truth Social.

El a mai afirmat că actualul tratat a fost "prost negociat (în timpul mandatului lui Barack Obama - n.r.) de SUA şi încălcat grosolan". Tratatul New START a expirat joi, marcând un moment de cotitură în istoria controlului armamentului de după Războiul Rece şi alimentând temerile privind proliferarea înarmării.

Liderul republican a pledat frecvent pentru controlul armelor nucleare dar până în prezent nu a comentat niciodată expirarea tratatului.

China refuză un acord cu Rusia și SUA

SUA îşi doresc ca şi China să fie implicată în viitoarele discuţii, dar Beijingul a exclus acest lucru.

"Capacităţile nucleare ale Chinei sunt la o scară total diferită de cele ale SUA şi Rusiei şi ea nu va participa la negocieri (...) în acest stadiu", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lin Jian. "Acest tratat este de o importanţă capitală pentru păstrarea stabilităţii strategice mondiale", a adăugat el totuşi.

Țările care dețin arsenal nuclear

SUA şi Rusia concentrează 87% din armele nucleare existente în lume, iar Regatul Unit, Franţa, China, India, Pakistan, Coreea de Nord şi Israel completează lista ţărilor care deţin arsenale nucleare. Însă nu toate aceste ţări au astfel de arme desfăşurate, adică arme active pregătite de utilizare.

Aceste nouă ţări deţin cumulat aproximativ 12.241 de arme nucleare, dintre care 9.614 sunt considerate potenţial operaţionale. Se estimează că peste 3.900 de capete nucleare sunt desfăşurate, inclusiv circa 2.100 menţinute în alertă pe rachetele balistice, conform datelor de la începutul anului 2025 ale Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Tratatul START III, care a fost prelungit în 2021 pentru o perioadă de cinci ani, a plafonat pentru fiecare dintre cele două cele mai mari puteri nucleare numărul armelor nucleare strategice la 1.550 de arme nucleare strategice desfăşurate (active) şi 800 de sisteme de lansare, iar dintre acestea din urmă cel mult 700 să fie desfăşurate, numere cumulate pentru toate componentele triadei nucleare, respectiv forţele terestre, navale şi aeriene.

Dar Rusia a suspendat pe 21 februarie 2023 aplicarea tratatului START III, motivând că Statele Unite au furnizat Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune care a fost folosit împotriva bazelor strategice ruse. În urma acestei decizii, specialiştii occidentali nu au mai putut să inspecteze instalaţiile ruseşti. În prezent, Statele Unite au 1.770 de încărcături nucleare desfăşurate, iar Rusia 1.718.

Statele Unite

Pe lângă cele 1.770 de ogive nucleare desfăşurate, Statele Unite dispun de încă 1.930 de ogive stocate, sau menţinute în rezervă, astfel că deţin 3.700 de arme nucleare, fiind a doua putere nucleară după Rusia, care dispune de 4.309 de încărcături nucleare. Inventarul total al armelor nucleare americane, ce include şi ogivele dezafectate, este de 5.177.

Statele Unite au efectuat peste o mie de teste nucleare în perioada scursă din anul 1945 şi sunt singura ţară din lume care a folosit bomba atomică împotriva populaţiei civile, în bombardamentele din 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, ucigând acolo peste 200.000 de oameni.

Rusia

Rusia deţine cel mai mare număr de ogive nucleare, respectiv 1.718 desfăşurate şi 2.591 stocate. Inventarul total al Rusiei, inclusiv ogivele dezafectate, este de 5.459. Începând din anul 1957 Rusia a efectuat peste 200 de teste nucleare.

Rusia şi SUA au început discuţiile pentru limitarea propriilor capacităţi de arme nucleare la sfârşitul anilor '60, dar abia pe 26 mai 1976 URSS-ul de atunci şi SUA au semnat la Moscova primul acord de acest fel, Tratatul SALT-1, care limita în premieră numărul armelor strategice intercontinentale cu o rază de acţiune de peste 5.000 de kilometri.

Regatul Unit

Regatul Unit dispune de 120 de focoase desfăşurate, în principal pe submarine din clasa Trident şi Vanguard, şi de alte 105 stocate, în total un arsenal de 225 de arme nucleare. A fost a treia ţară care a efectuat teste nucleare, după SUA şi Rusia, realizând 45 de astfel de teste începând din anul 1952, ultimul fiind efectuat la începutul anilor '90.

Primul test nuclear britanic a fost realizat în insulele australiene Montebello pe 3 octombrie 1952, când americanii efectuaseră deja 32 de astfel de teste, iar ruşii trei. Pe 15 mai 1957, Regatul Unit a testat prima sa bombă cu hidrogen pe Insula Crăciunului (Christmas Island), la sud de Indonezia.

Franța

Cu 280 de ogive desfăşurate şi 10 stocate (290 în total), Franţa a rămas după Brexit singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

Franţa a fost a patra ţară care a efectuat teste nucleare, realizând 210 de astfel de experimente începând din anul 1960, când a efectuat prima sa explozie atmosferică în deşertul Sahara, atunci Algeria fiind încă o colonie franceză.

Ultimele teste nucleare ale Franţei au avut loc în 1996, înainte să ratifice Tratatul privind Interzicerea Totală a Experimentelor Nucleare (CTBT).

China

China deţine 600 de ogive nucleare, dintre care numai 24 sunt desfăşurate şi 576 se află în rezervă. Statele Unite au acuzat China în anii '90 că a participat la transferul de tehnologie nucleară pentru uz militar către Pakistan şi alte ţări din Orientul Mijlociu, cum ar fi Libia, Iranul şi Siria. China a efectuat 45 de teste nucleare începând din anul 1964.

India, Pakistan, Coreea de Nord, Israel

În cazul acestor patru ţări se cunoaşte doar numărul ogivelor nucleare stocate. Astfel, India dispune de 180 de ogive, Pakistanul 170, Coreea de Nord 50 şi Israelul 90, potrivit SIPRI.

India, Pakistanul şi Israelul nu au semnat niciodată Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), în baza căruia s-ar fi angajat să accepte inspecţiile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Coreea de Nord a aderat la TNP în 1985, dar s-a retras în 2003.

Ce s-a schimbat de la semnarea tratatului New START

Lumea e mult mai instabilă decât era în 2010, avertizează Georgia Cole, cercetător în cadrul think tankului Chatham House, potrivit publicației Washington Post. Războiul din Ucraina, tensiunile tot mai mari dintre marile puteri, cursa înarmării și dispariția multor acorduri de control al armelor au făcut ca situația globală să fie mai periculoasă și mai imprevizibilă.

Un alt lucru care s-a schimbat este China. Deși încă are mai puține arme nucleare decât SUA sau Rusia, Beijingul își extinde și își modernizează arsenalul mai rapid decât orice alt stat cu arme nucleare.

"În timpul Războiului Rece, SUA trebuiau doar să se asigure că pot descuraja Rusia și să își liniștească aliații", spune Daria Dolzikova, cercetător în politici nucleare la un institut britanic. "Acum a apărut un nou jucător important, iar ecuația e mai complicată".

Rusia este tot mai preocupată de capacitatea sa de a depăși sistemele de apărare aeriană ale SUA, mai ales în contextul planurilor președintelui Donald Trump de a construi un Golden Dome pentru apărarea Americii de Nord împotriva armelor cu rază lungă de acțiune.

În paralel, Moscova a dezvoltat arme noi concepute special pentru a ocoli aceste sisteme de apărare, precum Poseidon, o dronă submarină de tip torpilă cu propulsie nucleară, și Burevestnik, o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară.

După un test cu rachetă, Trump a cerut Pentagonului să reia testele nucleare, pentru prima dată din 1992. Experții avertizează că o astfel de decizie ar costa mult, ar dura ani și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării.

Ce urmează

Fără tratatul New START, SUA și Rusia ar putea să își mărească arsenalele nucleare fără restricții. Asta crește riscul de accidente, erori de calcul și escaladări neintenționate, mai ales în perioade de criză, avertizează experții. În același timp, China ar fi încurajată să își accelereze și mai mult programul nuclear.

Negocierea unui nou acord ar fi extrem de dificilă în actualul context politic, spun specialiștii, pentru că ar necesita ani de muncă, încredere și cooperare, lucruri care lipsesc acum. Mai mulți congresmeni americani au cerut administrației Trump să continue respectarea limitelor tratatului, chiar și după expirarea acestuia, pentru a evita o nouă cursă a înarmării.

Și Bulletin of the Atomic Scientists avertizează că situația este tot mai periculoasă: Ceasul Apocalipsei a fost mutat la doar 85 de secunde de "miezul nopții", cel mai aproape de catastrofă din istorie. Organizația cere SUA și Rusiei să respecte limitele existente și să reia negocierile.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰