Ungaria îşi menţine veto-ul faţă de Rutte la şefia NATO. Şi Polonia pledează pentru un candidat din regiune. Cele două state l-ar putea susţine pe Iohannis

La conferinţa de presă susţinută în pauza reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, şeful diplomaţiei ungare a declarat că Budapesta a susţinut întotdeauna întărirea aripii de est a alianţei şi speră că această direcţie se va reflecta şi în persoana următorului secretar general.

„Situaţia este că în toată istoria NATO, până acum nu s-a întâmplat ca secretarul general să fie ales dintr-un stat membru din Europa Centrală sau de Est, deşi de 20 sau 25 de ani, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt membre NATO”, a subliniat Szijjártó. „De aceea, eu cred că este timpul să ne gândim serios la această idee”, a adăugat oficialul maghiar.

Pe de altă parte, Peter Szijjarto a recunoscut că inclusiv Ungaria admite că principala ameninţare de securitate pentru regiune vine dinspre Moscova, deşi Budapesta a întreţinut relaţii cordiale cu regimul lui Vladimir Putin chiar şi după invazia din Ucraina.

„Dacă aici, în cadrul NATO, suntem de acord – şi suntem! – că principala provocare vine în prezent dinspre est, atunci cred că este o idee bună ca secretarul general să provină, în sfârşit, tot din jumătatea de est a NATO”, a explicat ministrul ungar de externe.

Szijjarto a confirmat, de asemenea, că „o parte semnificativă” a statelor membre” NATO susţin „în mod clar” alegerea lui Mark Rutte ca secretar general. „Însă Ungaria nu va putea face acest lucru”, a anunţat şeful diplomaţiei ungare.

El a subliniat că NATO este o alianţă de apărare „unde este nevoie de cel mai înalt nivel de încredere în direcţia liderilor”. „Noi, partea maghiară, nu putem avea un nivel înalt de încredere – de fapt, niciun fel de încredere – într-o persoană care în trecut a vorbit despre îngenuncherea Ungariei”, a explicat ministrul. „Cred că acest lucru este de înţeles pentru toată lumea”, a punctat Péter Szijjártó.

El a dezvăluit că mai sunt câteva state membre „care ezită”, iar candidatura preşedintelui Klaus Iohannis a creat o nouă situaţie în acest sens.„Ne bucurăm că există un candidat central-european şi o voi spune din nou: credem că este timpul să discutăm serios despre cum se poate întâmpla ca NATO să nu fi avut niciodată un secretar general din regiunea Europei Centrale sau de Est” - a conchis Szijjártó, fără a declara explicit că Budapesta susţine candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO.

Şi Polonia l-ar putea susţine pe Iohannis

''Ne place Mark Rutte, dar vom pleda pentru candidaţi din regiunea noastră la poziţii de top la NATO, UE şi ONU", a declarat la Bruxelles ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, după ce a fost întrebat dacă ţara sa îl sprijină pe premierul olandez.

"Noi (statele din Europa centrală şi de est) credem că regiunea noastră este reprezentată inadecvat atât la Alianţă, cât şi la UE, precum şi în sistemul ONU. Vom pleda pentru candidaţi la poziţii de top în toate cele trei organizaţii din regiunea noastră", a afirmat el la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles.

Premierul olandez Mark Rutte se bucură de susţinerea a circa 90% din membrii NATO pentru poziţia de secretar general, între care SUA, Franţa, Marea Britanie şi Germania, potrivit unor diplomaţi citaţi de site-ul polonez. Totuşi, el se confruntă cu opoziţia Ungariei şi a preşedintelui român Klaus Iohannis, mai notează sursa citată.

Iohannis şi Rutte, faţă în faţă la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi, 21 martie, cu rivalul Mark Rutte întâi la Summitul Energiei Nucleare, urmat de Summitul Consiliului European. A fost prima întâlnire dintre cei doi de când preşedintele român şi-a anunţat candidatura la şefia NATO.

Premierul olandez a spus despre contracandidatul său la şefia NATO că acesta este "un om minunat" şi un "lider credibil pentru ţara lui" cu care "a lucrat bine aproape mereu" timp de 10 ani. Mark Rutte nu a vrut însă să comenteze ce şanse ar avea şeful statului să devină secretarul general al NATO.

Premierul olandez a fost întrebat la Bruxelles cât de departe va sta la masă de Klaus Iohannis şi cât de comod va fi la reuniunea Consiliului European, în contextul în care preşedintele Românie s-ar crede un şef NATO mai bun decât el. În acelaşi timp a fost întrebat dacă a încercat să îi facă semne pe sub masă preşedintelui Iohannis sau e prea departe.

"Cu siguranţă nu o să fac asta, pentru că este un om minunat. Este preşedinte al României de 10 ani şi am lucrat bine aproape mereu. Este un lider credibil pentru ţara lui. Cât despre NATO, aşa cum ştiţi, nu zic nimic", a declarat Mark Rutte,

Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis este un lider credibil şi pentru NATO, premierul olandez a răspuns: "Nu o să spun nimic despre NATO, nimic". "În afară de ce i-am zis unui coleg de-al vostru în octombrie anul trecut”, a completat Rutte.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la rândul său că are o abordare uşor diferită în ceea ce priveşte viitorul Alianţei Nord-Atlantice faţă de cea a contracandidatului său, Mark Rutte.

"Fiind o competiţie atipică, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face şi ce va face, dar cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi, cu siguranţă, sunt unele teme unde abordările noastre, ambele sunt foarte constructive, dar uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO", a declarat Klaus Iohannis, întrebat ce îl diferenţiază de Mark Rutte, în candidatura pentru şefia NATO.

Iohannis vs Rutte la şefia NATO

Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că va candida pentru şefia NATO și caută să atragă sprijin din partea țărilor care nu se simt confortabil fără o dezbatere detaliată în ceea ce privește viitorul secretar general al alianţei. 

Potrivit unor surse citate de presa europeană, preşedintele României are sprijinul Ungariei şi Bulgariei, însă ar mai putea primi şi sprijinul celorlalte state din fostul bloc comunist. De asemenea, ar putea fi susţinut şi de Turcia, care este a doua forţă militară din Alianţă. Cu toate acestea, Mark Rutte este susţinut de 22 de state, inclusiv de marile puteri care au anunţat public că sunt de partea lui.

Potrivit Deutsche Welle nu este exclus ca premierul olandez să-şi piardă interesul pentru această funcţie şi să-şi dorească să devină şef al Consiliului Europei. Jurnaliştii de la Frankfurter Allgemaine Zeitung au tras concluzia că preşedintele României nu are nicio şansă să conducă NATO, iar apariţia lui în schemă nu face decât să complice lucrurile. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰