Foto Ursula von der Leyen, primită la Casa Albă. Joe Biden i-a promis o "nouă eră" a relaţiei transatlantice. Ce au decis cei doi lideri

Înainte de începerea întâlnirii lor bilaterale, Joe Biden a reamintit că i-a promis interlocutoarei sale o "nouă eră" în relaţia transatlantică, pusă la grea încercare de predecesorul său Donald Trump, şi a lăudat unitatea lor în faţa invaziei Rusiei în Ucraina.

Însă atunci când cei doi lideri au intrat în Biroul Oval, nu a existat nicio îndoială că subiectul principal al discuţiilor va fi legea americană pentru reducerea inflaţiei (IRA), un uriaş plan de ajutor în valoare de 430 de miliarde de dolari care oferă subvenţii masive pentru produsele fabricate în SUA şi care are ca scop abordarea crizei climatice şi promovarea energiei regenerabile. Planul susţine producţia autohtonă în special prin intermediul unor stimulente fiscale la achiziţionarea de vehicule electrice. IRA îi nemulţumeşte însă pe europeni, care se tem că vor fi dezavantajaţi de subvenţiile americane, care vor deturna investiţiile din Europa către America, afectându-le economiile, transmite news.ro.

Pentru a tempera aceste temeri, cei doi lideri au promis, într-un comunicat comun transmis la finalul întâlnirii, să "înceapă imediat negocierile pentru un acord specific referitor la metalele strategice" necesare pentru tranziţia energetică. Practic, scopul europenilor este de a se asigura că mineralele extrase sau prelucrate în UE vor conta pentru scutirile fiscale acordate vehicule nepoluante în temeiul legii IRA.

Administraţia Biden a încercat să răspundă preocupărilor europene, menţinând în acelaşi timp principiile de bază ale legii, care, în momentul adoptării sale, a reprezentat o victorie politică internă majoră pentru Biden. În acelaşi timp, pficialii UE spun că aliaţii ar trebui să rămână uniţi şi să formeze un front comun împotriva unor ameninţări mai mari din partea Chinei.

"Acest tip de acord ar contribui la obiectivele noastre comune de a stimula producţia şi prelucrarea mineralelor şi de a extinde accesul la surse de minerale esenţiale, care să fie de lungă durată, de încredere şi fără abuzuri în domeniul legislaţiei muncii", se spune în declaraţie. "Cooperarea este, de asemenea, necesară pentru a reduce dependenţele strategice nedorite în aceste lanţuri de aprovizionare şi pentru a ne asigura că acestea sunt diversificate şi dezvoltate cu parteneri de încredere", arată documentul.

Luna trecută, Comisia Europeană şi-a prezentat planul industrial Green Deal ca răspuns la legea IRA din SUA, cu niveluri sporite de ajutor de stat pentru a ajuta Europa să concureze ca centru de producţie pentru produsele de tehnologie curată.

Biden a declarat că ideea de a stimula investiţiile şi de a asigura lanţurile de aprovizionare a stat la baza ambelor iniţiative.

Subiectul care îi uneşte pe aliaţi

Vorbind în Biroul Oval la începutul întâlnirii, atât Biden, cât şi von der Leyen au subliniat forţa parteneriatului lor, precum şi sprijinul solid pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere pentru invazia sa.

"Rămânem împreună într-un sprijin neclintit pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie", se arată în declaraţia comună. Ursula von der Leyen a precizat că accentul a fost pus pe sancţiunile împotriva Rusiei, pe "punerea lor în aplicare" şi pe modul în care se poate împiedica eludarea acestora.

"Nu suntem doar parteneri, Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt buni prieteni", a declarat Ursula von der Leyen, subliniind sprijinul SUA pentru Europa în găsirea unor surse alternative de energie, astfel încât membrii UE să îşi poată reduce dependenţa de aprovizionarea cu energie din Rusia.

"Am susţinut securitatea energetică a Europei", a spus şi Biden. "Şi, în acelaşi timp, impulsionăm noi investiţii pentru a crea industrii şi locuri de muncă în domeniul energiei curate şi pentru a ne asigura că avem lanţuri de aprovizionare disponibile pentru ambele continente", a arătat el.

China, absentă din declaraţiile oficiale

China a fost absentă din declaraţiile oficiale de vineri.

Într-un moment în care Statele Unite acuză în mod deschis Beijingul că ia în considerare acordarea de ajutor militar Rusiei, Washingtonul ar dori să convingă Uniunea Europeană să adopte o poziţie mai fermă faţă de Beijing.

"Comisia a arătat clar că europenii au o viziune specifică asupra modului în care vor să menţină relaţiile cu China", a declarat pentru AFP Elvire Fabry, de la Institutul Jacques Delors, un think-tank cu sediul la Paris. "Administraţia Biden a reajustat tonul dialogului său cu europenii pe această temă. Încearcă să treacă de la o logică de presiune pentru o mai mare aliniere la poziţia americană la o logică de consultare" cu Bruxellesul, a adăugat experta.

Declaraţia comună a lui Joe Biden şi Ursula von der Leyen conţine cel mult o referire codificată la China. Cei doi lideri îşi exprimă "preocupările comune cu privire la provocarea reprezentată, printre altele, de politicile de presiune economică, de instrumentalizarea dependenţelor economice şi de politicile economice necompetitive". Toate acestea sunt practici pe care Beijingul este acuzat în mod regulat că le pune în aplicare.

Mesajul transmis de Biden şi von der Leyen a fost că, indiferent de diferenţele pe care le mai au în încercarea de a-şi favoriza propriile industrii de energie curată, atât SUA, cât şi Europa trebuie să contracareze aceeaşi ameninţare - China, liderul mondial al industriei, notează POLITICO. Între SUA şi UE există mai multe subiecte care unesc decât care despart. Divergenţele privind metodele lor respective de stimulare a energiei curate au umbrit pentru scurt timp realitatea că, pe termen lung, ambele părţi au acelaşi obiectiv final, de combatere a schimbărilor climatice şi de reducere a controlului Chinei asupra industriilor, materialelor şi lanţurilor de aprovizionare-cheie. Iar vineri, cei doi aliaţi au făcut un pas în această direcţie prin acordul lor privind mineralele, conchide POLITICO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰