Articol susținut de #MediciBuni – Dr. Mădălina Zota, MedLife: "Pacienții cu boli cardiovasculare trebuie să aibă încredere în cardiologul curant"

Medicii buni știu că decesele premature prin boli cardiovasculare pot fi prevenite prin identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular. Factorii de risc cardiovascular sunt multipli și se pot împărți în două categorii: neinfluențabili și influențabili. Din categoria factorilor de risc modificabili fac parte hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. „Consumul excesiv de sare și de grăsimi saturate, aportul insuficient de fructe și legume, inactivitatea fizică, obezitatea, fumatul și consumul de alcool sunt cei mai importanți factori de risc modificabili ai principalelor boli cardiovasculare”, a precizat dr. Mădălina Zota, unul dintre cardiologii care îi învață pe pacienți să prevină bolile cardiovasculare și complicațiile acestora.

Inima rezonează la fiecare emoție

Ca orice fiică de doctor, Mădălina Zota mergea des la spital încă din copilărie și observa de mică interacțiunea mamei cu pacienții ei. „Am înțeles că medicina înseamnă muncă susținută, dar și că un succes terapeutic îți oferă o satisfacție neegalată de orice altă profesie. Un medic bun este cel care ascultă și știe să se facă ascultat de pacient și aparținător, care manifestă empatie față de bolnav și suferința acestuia și care corelează cu discernământ patologiile asociate ale bolnavului pentru a găsi soluția terapeutică optimă”, a mărturisit cardiologul, care a învățat atât de la părinți, cât și de la bunici lecții importante de viață pe care le aplică în meseria sa.

„Am fost binecuvântată să mă bucur chiar și la această vârstă de bunicii mei, cu vârste de 90 de ani, toți trei cunoscuți cu patologie cardiovasculară. Apropierea de ei m-a ajutat să înțeleg mai bine punctul de vedere al vârstnicului în relația cu medicul curant și nevoile specifice ale acestor pacienți fragili”, a spus dr. Mădălina Zota. În opinia sa, „inima rezonează la fiecare emoție, pozitivă și negativă, putând fi considerată o veritabilă oglindă a sufletului nostru. Deși cardiologia presupune nu de puține ori suprasolicitare, stres, luarea unor decizii medicale rapide în situații de urgență, nu este nimic mai prețios decât să te apropii de sufletul pacienților tăi”, a precizat cardiologul.

Mai puțin de 40% dintre hipertensivi ating țintele terapeutice

În România, factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt la valori mari, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Românii au un consum redus de fructe și legume - 98%, activitate fizică inadecvată - 92%, suprapondere și obezitate - 59%, colesterol crescut - 55%, consum episodic abuziv de alcool - 35%, fumat -19%, hipertensiune arterială - 16%, respectiv valori crescute ale glicemiei - 15%.

„La nivel mondial, hipertensiunea arterială (HTA) este subdiagnosticată și insuficient tratată, în ciuda numeroaselor clase de medicamente disponibile pentru tratamentul HTA. Literatura de specialitate ne avertizează că, deși jumătate dintre români suferă de hipertensiune arterială, mai puțin de 40% dintre aceștia ating țintele terapeutice. În jur de 90% dintre pacienții mei urmează un tratament pentru hipertensiune arterială”, a subliniat dr. Zota.

Un caz special de care cardiologul își aduce aminte cu plăcere, fiindcă l-a tratat cu succes, este cel al unui bărbat care suferea de hipertensiune. „Avea în jur de 45 de ani, era cu un istoric de valori tensionale cvasicontrolate sub tratament în ultimii 10 ani. Deși vârsta nu era sugestivă pentru o cauză secundară de hipertensiune, mi-a atras atenția nivelul redus al potasiului din sânge. Am decis să recomand investigații suplimentare și, în colaborare cu colegii endocrinologi, am diagnosticat un adenom al glandei suprarenale. Pacientul a fost operat și a avut o evoluție favorabilă, cu un bun control tensional sub o doză minimă de tratament”, a povestit medicul.

Hipertensiunea arterială secundară, așa cum avea pacientul de care s-a ocupat dr. Zota, are o cauză definită – afectarea unui alt organ în acest caz sau utilizarea unor medicamente care au ca rezultat creșterea valorilor tensiunii peste cele stabilite ca fiind normale. Deseori, tratarea organului afectat sau sistarea medicamentelor are ca efect scăderea și chiar normalizarea tensiunii arteriale.

Mulți pacienți cu hipertensiune arterială întrerup tratamentul medicamentos

Cei mai mulți dintre români suferă de hipertensiune arterială, esențială sau primară, care apare fără o cauză anume, după vârsta de 40 de ani și care poate fi rezultatul moștenirii genetice, dacă unul dintre părinți sau dintre rudele apropiate suferă de hipertensiune arterială, rezultatul stilului de viață sau al dietei.

„Conceptul de polypill crește aderența pacientului la tratament, cu atât mai mult cu cât este vorba de o terapie pe care pacientul trebuie să o urmeze pe o perioadă nedeterminată de timp. Din păcate, mulți pacienți întrerup tratamentul medicamentos după normalizarea valorilor tensionale”, a afirmat dr. Mădălina Zota, referindu-se la cele mai frecvente greșeli pe care le fac persoanele cu hipertensiune arterială.  În opinia cardiologului, alte greșeli sunt nerespectarea regimului hiposodat, lipsa activității fizice, dar și neconformarea la auto-monitorizarea tensiunii arteriale.

Pe lângă rețetă, cardiologul trebuie să ofere sfaturi practice privind stilul de viață adaptate fiecărui caz

Schimbările privind stilul de viață sunt esențiale în managementul hipertensiunii arteriale. Uneori controlul greutății, eliminarea fumatului, a excesului de alcool, a consumului excesiv de sare și efectuarea exercițiilor fizice moderate - 150 minute de activitate fizică pe săptămână pot fi suficiente pentru a menține valorile hipertensiunii arteriale la valori normale.

„Formarea mea într-o clinică de recuperare cardiovasculară m-a făcut să conștientizez importanța stilului de viață. Îmi atenționez mereu pacienții în ceea ce privește comorbiditățile de tip obezitate și sedentarism, care necesită la fel de multă atenție ca hipertensiunea lor de fond. Consider că orice cardiolog ar trebui să elibereze la finalul unei consultații, pe lângă rețeta obișnuită, o rețetă de activitate fizică și de stil de viață, cu sfaturi practice, individualizate și adaptate la caz”, a subliniat dr. Mădălina Zota.

Urmărirea pacienților cu patologie cardiovasculară este complexă și presupune monitorizarea parametrilor clinici: tensiune arterială, frecvență cardiacă, greutate, dar și a celor paraclinici: funcție renală, profil lipidic și glicemic, valorile peptidelor natriuretice atriale. La fel de importantă este și documentarea toleranței la efort, element esențial al unei bune calități a vieții.

Pacienții trebuie să știe că prezența hipertensiunii arteriale reprezintă un factor de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral. În România, ratele mortalității prin accident vascular cerebral sunt de trei până la patru ori mai mari decât media Uniunii Europene. În plus, atât accidentul vascular cerebral, cât și boala ischemică cardiacă ocupă primele două locuri în ierarhia afecțiunilor care generează dizabilitate în rândul românilor.

Echilibrul între viața profesională și cea personală mențin inima sănătoasă

Menținerea unui echilibru între viața de cardiolog, cadru universitar și cea de soție și mamă poate fi o reală provocare. Nu doar că recunoaște acest lucru, dar dr. Mădălina Zota depune toate eforturile să exceleze în tot ceea ce face. „Când iubești ceea ce faci, găsești energia și determinarea să faci față tuturor provocărilor”, a precizat medicul, care în timpul liber face plimbări cu bicicleta și drumeții montane. Dar cel mai des își reîncarcă bateriile alături de animalul de companie sau citind o carte bună.

Prin mișcare fizică și activități relaxante reușește să-și controleze nivelul de stres și să-și mențină inima sănătoasă. Pentru românii care deja s-au îmbolnăvit de inimă are un sfat: „Pacienții cu boli cardiovasculare trebuie să aibă încredere în cardiologul curant, să se înarmeze cu răbdare și voință, întrucât, deși majoritatea bolilor cardiovasculare nu se vindecă, ele pot fi și trebuie ținute sub control. O patologie cronică implică continuitate în ceea ce privește aderența la tratamentul farmacologic și non-farmacologic recomandat”.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰