Ce spune despre tine dacă folosești o agendă în locul telefonului
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Cercetătorii au descoperit că a-ţi nota ideile pe hârtie, în locul telefonului poate avea beneficii enorme în ceea ce priveşte nu doar memoria, ci şi motivaţia şi modul în care îţi organizezi timpul. Psihologii sugerează că scrisul de mână și contactul vizual repetat cu propriile planuri activează procese mentale diferite față de simpla introducere a unor evenimente într-o aplicație.
Obiceiurile legate de calendar spun despre noi mai multe decât zodia. Inclusiv atunci când trebuie să alegi dacă îți notezi toate gândurile, ideile şi planurile zilei în telefon sau pe calendarul de perete, prins pe frigider, decizia spune ceva despre tine.
Pentru unii, varianta pe hârtie poate părea demodată. Pentru psihologi, însă, aceasta poate indica ceva cu totul diferit. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că persoanele care preferă să își noteze programul într-un calendar de hârtie, în loc să se bazeze exclusiv pe telefon, nu fac doar o alegere nostalgică, ci folosesc un stil diferit de procesare mentală.
Ce spune modul în care îţi notezi ideile despre felul în care gândești
Persoanele care preferă agendele și calendarele de hârtie sunt adesea descrise ca fiind mai conștiincioase, reflexive și creative. Le place să își vadă viața organizată în scris, nu ascunsă în spatele unei notificări de pe ecran.
De asemenea, psihologii care studiază efecte comportamentale spun că persoanele care folosesc calendare de hârtie tind să acorde importanță experienței tactile în sine. "Scrisul de mână, întoarcerea paginilor și observarea căsuțelor goale care se umplu treptat creează o evidență concretă a propriei vieți. Este o experiență satisfăcătoare într-un mod în care simpla glisare a degetului pe ecran nu reușește întotdeauna să fie", explică aceştia.
Acest instinct are și o explicație din perspectiva neuroștiinței, potrivit Grazia Magazine. Studiile EEG realizate de cercetători precum Ruud Van der Weel și Audrey Van der Meer arată că scrisul de mână activează rețele cerebrale mai extinse decât tastarea, în special pe cele asociate învățării și memoriei.
Atunci când îți treci planurile în agendă cu un pix, creierul este implicat într-o măsură mai mare decât atunci când apeși butonul "Salvează" pe un ecran. Ștergerea unei sarcini de pe listă nu este doar plăcută vizual. Ea oferă și o mică senzație de recompensă, care te încurajează să revii la acest obicei.
Există și o latură emoțională. Dacă ești genul de persoană care încercuiește cu grijă datele vacanței sau desenează o inimioară lângă ziua nunții unei prietene pe calendarul de perete, nu înseamnă doar că ești organizată. Îți place să aștepți cu nerăbdare evenimentele care urmează. Teoria expunerii repetate, formulată de Robert Zajonc, sugerează că, pe măsură ce vedem un anumit lucru în mod repetat, ajungem să îl apreciem mai mult. De fiecare dată când privirea îți cade asupra weekendului de vacanță notat în calendar, creierul primește un mic impuls emoțional, asemenea sentimentului că urmează să se întâmple lucruri frumoase.
Psihologii observă că multe dintre persoanele care preferă calendarele de hârtie apreciază și simplitatea. Într-o viață digitală aglomerată de aplicații și alerte, alegerea unui calendar simplu poate fi o formă discretă de revoltă: o modalitate de a-ți organiza timpul fără să inviți întregul internet în această activitate.
Cum procesează creierul informațiile din agendele de hârtie și cele din telefon
Dincolo de preferințele personale, există și date concrete. Studiile care au comparat agendele de hârtie cu dispozitivele electronice arată că hârtia determină o activare mai puternică a unor regiuni ale creierului asociate memoriei, imaginilor vizuale și limbajului în timpul sarcinilor de reamintire.Creierul construiește o reprezentare mai bogată și mai complexă a informațiilor atunci când acestea sunt asociate unei pagini fizice.
Un studiu din 2021, coordonat de cercetători de la Universitatea din Tokyo, le-a cerut participanților să înregistreze informații despre programul lor folosind fie calendare de hârtie, fie tablete electronice, fie smartphone-uri. Persoanele care au folosit hârtia nu numai că au prezentat o activitate mai intensă în regiunile creierului asociate memoriei, dar și-au amintit detaliile cu aproximativ 25% mai repede decât participanții care au folosit smartphone-uri.
Transpusă în viața de zi cu zi, această diferență ar putea însemna mai puține momente în care te întrebi în grabă: „Stai, la ce oră era întâlnirea?”, înainte de o nouă ședință pe Zoom.
Asociația Americană de Psihologie a descris oamenii drept „economisitori cognitivi”, adică ființe care încearcă să conserve energia mentală transferând anumite sarcini către instrumente externe. Calendarele de pe telefon sunt concepute tocmai pentru acest lucru. Introduci o întâlnire, uiți de ea și aștepți să respecți programul atunci când primești notificarea. Este o metodă eficientă, dar și una pasivă. În cazul unui calendar de hârtie, nu există ferestre pop-up care să îți amintească ce ai de făcut. Capacitatea de a reține informațiile depinde de cât de bine le-ai memorat în momentul în care le-ai scris și de cât de des revii cu privirea asupra paginii.
Acest efort mental suplimentar este tocmai cel care consolidează memoria prospectivă, adică abilitatea de a-ți aminti să faci anumite lucruri în viitor, fără să ai nevoie de un impuls digital. Un calendar care afișează o lună întreagă pe o singură pagină îți permite să observi mai ușor succesiunea evenimentelor, perioadele aglomerate și intervalele în care ai timp liber. În schimb, multe dintre calendarele de pe telefon te încurajează să privești doar o singură zi sau o porțiune restrânsă din program, pe care o parcurgi prin derulare. Astfel, te concentrezi pe întâlniri izolate, în loc să vezi cum arată săptămâna în ansamblu. În timp, interfața te poate împinge către o gândire pe termen scurt și către zile supraîncărcate, care par gestionabile doar pentru că sunt afișate într-un spațiu mic pe ecran.
De ce persoanele care folosesc calendare de hârtie își respectă mai des planurile
În cadrul experimentelor, participanții cărora li s-au atribuit agende de hârtie nu numai că și-au făcut planuri mai realiste, dar au și dus la îndeplinire o proporție mai mare dintre activitățile programate. Atunci când vezi întreaga săptămână, îți este mai ușor să identifici suprapunerile și să îți protejezi intervalele de timp liber, înainte să accepți încă o invitație pentru o seară pe care nu o mai ai disponibilă.
Adaugă la acest lucru privirile repetate asupra aceleiași pagini scrise de mână și obții o formă puternică de consolidare a planurilor. Acestea devin parte din imaginea mentală a vieții tale, nu doar informații ascunse într-o aplicație pe care o deschizi abia când deja întârzii.
Probabil ai întâlnit afirmația devenită virală potrivit căreia ai cu 42% mai multe șanse să îți atingi obiectivele dacă le scrii pe hârtie. Aceasta este atribuită cercetărilor psihologului Gail Matthews. O reanalizare atentă arată însă că acel procent provine din evaluările subiective ale participanților, nu dintr-o măsurare clară a creșterii probabilității de a-ți atinge obiectivele. În plus, studiul nu a fost niciodată publicat într-o revistă științifică evaluată formal de alți specialiști.
Concluzia mai solidă care reiese din cercetările privind stabilirea obiectivelor este mai modestă, dar totuși utilă: notarea obiectivelor și verificarea periodică a progresului, însoțite de un anumit grad de responsabilizare, tind să îmbunătățească rezultatele.
Un calendar de hârtie este locul în care aceste concluzii științifice se transformă, discret, într-un obicei de viață.
