Apele României nu mai sunt sigure, spun experții. 12 nave atacate și 30 de marinari ucişi în Marea Neagră

• 30 de marinari ucişi şi dați dispăruți în ultima lună
• Cum au început ruşii campania de atacuri din Marea Neagră
• Analişti: Ruşii lovesc nave legate de comerțul ucrainean
• Expert: Apele românești și bulgărești nu ar mai trebui considerate implicit sigure 
• Răspuns lipsit de coordonare la atacuri
• Analist: NATO trebuie să își consolideze prezența în România și Bulgaria

Obiectivul Moscovei, potrivit analizei CNN, este să sufoce comerțul prin porturile ucrainene, pe unde este exportată aproape întreaga producție de cereale a țării. Însă unele atacuri au avut loc în apropierea sau chiar în apele teritoriale ale României și Bulgariei, ambele state NATO.

30 de marinari ucişi şi dați dispăruți în ultima lună

Rușii și-au intensificat campania din Marea Neagră în ultima lună, după ce ucrainenii au lansat un val de atacuri asupra navelor care foloseau porturile rusești de la Marea Neagră și Marea Azov, vecină.

În mai multe rânduri, au combinat la atacuri drone navale și drone aeriene, au declarat surse din industria transportului maritim și din domeniul securității. De asemenea, folosesc drone cu motoare cu reacție, dezvoltate recent, mai rapide și mai greu de interceptat, dar și drone capabile să lovească ținte aflate în mișcare.

În total, cel puțin 30 de marinari au murit sau sunt dați dispăruți, potrivit serviciilor de monitorizare și guvernelor din România și Bulgaria.

Cel mai recent atac a avut loc pe 28 octombrie, când trei drone au lovit o navă portcontainer în timp ce aceasta se apropia de Constanța. Un avion francez de supraveghere a filmat cum o dronă navală se apropia de nava Contship Jet. O altă filmare arată cum vasul s-a înclinat puternic înainte de a se scufunda. În momentul în care a fost lovit, se afla la 25 de kilometri de coasta Bulgariei.

Cum au început ruşii campania de atacuri din Marea Neagră

Pe parcursul verii, rușii au crescut numărul atacurilor cu rachete și drone asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa. Ucrainenilor le-a fost tot mai dificil să exporte grâu pe aici. De pildă, în septembrie au trimis doar jumătate din cantitatea de grâu exportată anul trecut.

Cu porturile de la mare blocate, ucrainenii au încercat să redirecționeze exporturile prin porturile mai mici de pe Dunăre, la granița cu România, însă dronele rusești au lovit și aici.

La începutul lunii octombrie, a început valul de atacuri. Alfa Watan, o navă deținută de turci, care se îndrepta din Egipt către portul românesc Sulina, a fost lovită de drone aeriene și navale. Nouă sirieni și un egiptean, membri ai echipajului, au murit, iar nava s-a scufundat.

Șase zile mai târziu, alți 11 marinari, majoritatea sirieni, au murit când nava HS Dignity a fost lovită pe timp de noapte, în largul coastelor Bulgariei.

Analişti: Ruşii lovesc nave legate de comerțul ucrainean

Un activist sirian a declarat pentru CNN că, după primul atac asupra navei, echipajul a observat o dronă de tip ambarcațiune fără pilot cum s-a apropiat și a lovit nava. Echipajul a sărit în mare după ce nu a reușit să lanseze complet la apă bărcile de salvare.

"Au început să se strige unii pe alții și să încerce să se grupeze, dar marea era agitată, iar apa era extrem de rece. Marinarii au fost purtați de curenți în direcții diferite", a declarat Mohammad Hajjouz.

În ciuda pericolului tot mai mare, unele companii de transport maritim continuă să opereze în Marea Neagră. "Dificultățile economice îi împing pe marinari să accepte să lucreze în zone periculoase. Uneori sunt atrași de oferte care includ plăți în plus. Alții sunt nevoiți să lucreze în aceste zone pentru că nu au alte oportunități", a explicat Hajjouz.

Pe 15 octombrie, alte patru nave comerciale au fost vizate de atacuri. Acestea s-au produs și în apele teritoriale ale României, precum și în zona sa economică exclusivă. Opt oameni și-au pierdut viața, potrivit fostului ministru de Externe, Oana Țoiu.

Expert: Apele românești și bulgărești nu ar mai trebui considerate implicit sigure 

Alte două nave-cisternă folosite la transportul produselor chimice, Wine Trader și Yara J, au luat foc după ce au fost lovite în apropierea Canalului Sulina, care face legătura între Marea Neagră și Dunăre.

Au fost uciși șase cetățeni din Benin și un rus aflați la bordul Wine Trader. Potrivit operatorului, nava a fost lovită de trei drone.

"Forțele ruse lovesc nave care au legături cu comerțul ucrainean, inclusiv în zonele economice exclusive ale două state membre NATO. Apele românești și bulgărești nu ar mai trebui considerate implicit sigure", au subliniat analiștii maritimi de la Ambrey, o companie specializată în transportul maritim.

Este foarte probabil, spun ei, ca multe din aceste nave să fi fost vizate din cauză că aveau legături cu exporturile de cereale ucrainene. Moscova nu a recunoscut toate atacurile, însă, de mai multe ori, Ministerul rus al Apărării a susținut că navele vizate transportau "încărcături militare și cu dublă utilizare" destinate forțelor armate ucrainene.

Răspuns lipsit de coordonare la atacuri

Deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța "și-a consolidat deja poziția pe flancul estic", răspunsul europenilor la aceste atacuri a fost fragmentat, arată analiza.

Guvernul bulgar, care are relații relativ bune cu Moscova, a ezitat să dea vina public pe Rusia pentru atacuri. Însă în prezent sunt semne că atât Bulgaria, cât și România își mobilizează mijloacele de apărare.

Bulgaria a cerut NATO să desfășoare avioane de luptă și sisteme antidronă pentru a-și consolida apărarea. Ministrul Apărării, Dimitar Stoianov, vrea ca țara sa să se alăture unei inițiative NATO de combatere a dronelor.

Și românii au început să desfășoare patrule de avioane F-16 de-a lungul coastei. Unul dintre ele a doborât, la sfârșitul lunii octombrie, două drone rusești de ultimă generație deasupra apelor teritoriale românești.

Totodată, România a anunțat că va accelera dezvoltarea capacităților de supraveghere și a echipamentelor pentru combaterea minelor și dronelor în Marea Neagră.

Aceste măsuri nu au fost însă suficiente ca să le redea încrederea companiilor de transport maritim. Numărul navelor care ajung în porturile ucrainene a scăzut puternic, în timp ce taxele de asigurare au crescut vertiginos.

Joint War Committee, organismul care evaluează riscurile pe piața asigurărilor din Londra, a extins în septembrie zona "cu risc ridicat" la întreaga regiune a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.

Creșterea tarifelor de asigurare este o veste proastă pentru exporturile agricole ale Ucrainei, mai ales că 90% din ele tranzitează Marea Neagră. Ucraina reprezintă 15% din exporturile mondiale de porumb, 10% din cele de grâu și este cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a descris Marea Neagră drept vitală pentru securitatea alimentară mondială. El a criticat Rusia pentru că "a luat în vizor libertatea navigației în Marea Neagră și, odată cu ea, o sursă vitală de aprovizionare pentru atât de mulți oameni".

La rândul lor, americanii au dat vina pe ambele părți pentru atacurile asupra navelor comerciale. "Avem companii americane care ne sună și ne spun: Hei, era petrolul nostru pe nava aceea lovită de Ucraina. Acum, nu cred că Ucraina le-a vizat în mod intenționat, dar navele respective au fost lovite", a declarat luna trecută secretarul de stat american Marco Rubio.

Analist: NATO trebuie să își consolideze prezența în România și Bulgaria

NATO și statele de la Marea Neagră trebuie "să dezvolte sisteme de apărare antidronă, iar Alianța ar trebui să își întărească prezența în spațiul aerian al României și Bulgariei, precum și pe teritoriul acestora. Pe mare, Turcia, România și Bulgaria pot face mai mult pentru a asigura libertatea navigației", a explicat Dimitar Bechev, expert în relații internaționale la Universitatea Oxford.

Concluzia pentru aceste atacuri a venit de la David Axe, jurnalist american specializat în conflicte militare: Deși Ucraina și Rusia își provoacă reciproc pierderi, niciuna dintre părți nu obține un avantaj durabil. Mai mult, situația a făcut ca o mare parte din Marea Neagră să devină extrem de periculoasă pentru navele comerciale.