Video Cum au ajuns magistrații să ia pensie 80% din salariul BRUT. Sorin Ioniță: S-a creat o aberaţie în mod ipocrit

Dacă magistraţii vor să revină în sistem, au cinci ani la dispoziţie, dar rămân doar cu indemnizaţia. Magistraţii sunt din ce în ce mai revoltaţi de proiectul Guvernului şi îl acuză pe Ilie Bolojan că a iniţiat o procedură nelegală şi nu va da un aviz necesar conform procedurilor pentru actele normative care vizează sistemul de justiţie. 

Practic, CSM blochează legea înainte ca aceasta să capete o formă. "E doar o simulare de consultare a autorităţii judecătoreşti", mai puncteză CSM. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Sorin Ioniţă, specialist în politici publice. Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii oferite de acesta:

- Îl ascultam pe domnul Zăgrean şi spunea că "nu magistraţii sunt de vină pentru banii pe care îi primesc, că nu ei au făcut legea". CSM vedem că face scut în faţa unei noi posibilităţi de lege. În cazul acesta vă întreb, domnule Ioniţă, cum am ajuns la o astfel de lege cu astfel de sincope, găuri, inadvertenţe?

- Păi dacă nu judecătorii au făcut legea, atunci înseamnă că este în regulă ca cine a făcut-o să o şi schimbe, ceea ce se întâmplă acum, adică Parlamentul şi clasa politică. Sunt două tipuri de probleme aici, foarte mari, şi ele se amestecă teribil. Sunt problemele struturale şi sunt problemele acestea, tranzitorii, deci distorsiunile care apar când încerci să corectezi o chestie care a fost creată treptat în timp şi a creat discrepanţe chiar în interiorul clasei magistraţilor.

Pentru că unii au ieşit la pensie acum 20 şi ceva de ani, când nu aveau regimul acesta, iar alţii pe parcurs, iar alţii or să iasă în viitor, când se restrâng beneficiile. Astea sunt chestiuni tranzitorii, care trebuie reglate şi care sunt că vor da de furcă Curţii Constituţionale. Vor zice oamenii că "de ce ăla, care a apucat să iasă, să beneficieze de tot, iar ăla, care iese peste cinci ani, să iasă la acelaşi volum de muncă, dar cu mai puţin?". Nu ştiu cum vor regla astea.

Chestiile fundamentale, unde s-a greşit, sunt faptul că s-a acceptat o vârstă mai mică de pensionare decât media pe ţară, pe societate, ca şi când asta ar fi o profesie specială. Şi aici nu ne referim numai la magistraţi ci şi la ceilalţi speciali, că magistraţii sunt puţini, vreo 5% din speciali, dar ei sunt mai vizibili şi vorbesc foarte tare zilele acestea. Deci ce motiv ai să ieşi mai repede la pensie decât unul care lucrează pe ogor sau pe un şantier sau casier la Lidl, care iese la pensie la 65 de ani? Şi aici nu s-a dat niciun argument. S-a venit cu chestii d-alea, cu importanţa socială a muncii, stresul, etc. Ori astea nu se pot măsura.

De unde şi până unde este stresul mai mare decât, nu ştiu, la unul care lucrează pe tractor sau altceva? S-ar justifica o pensionare la o vârstă mai mică pentru cei care nu mai pot să facă fizic acea profesie. Şi aici sunt câteva exemple, dar puţine. Sunt acei, nu ştiu, militari pe front, pompieri de intervenţie, scutieri dintr-ăia, de intervenţie, dar nu toată Poliţia, numai scutierii ăia care se bat cu hoţii şi dărâmă uşi, nu şi poliţistul care printează carnete de conducere şi documente de identitate. Aia e muncă de birou, omul poate, foarte bine, să stea până la 65 de ani. Magistraţii ce să mai discutăm?

Deci unde este argumentul că nu mai poţi practica după 50 de ani? Hai să fim serioşi. Iar ideea că asta ar fi o compensare pentru că ai avut, să zicem, restricţii profesionale, nu ai putut să-ţi faci firmă, de exemplu, da? şi atunci te compensezi prin pensie, păi mă scuzaţi, dar asta nu este adevărat. Restricţiile pe timpul activităţii, care există şi în privat, se compensează printr-un salariu mai mare, ceea ce se şi întâmplă. Deci eşti manager la firmă şi Consiliul de Administraţie zice - "n-ai voie să faci aia, n-ai voie să faci aia, n-ai voie să vorbeşti cu concurenţa", ai tot felul de restricţii şi îţi dăm un salariu mai mare pentru asta. Exact asta se întâmplă şi la magistraţi.

Salariul mai mare generează o pensie mai mare, prin contributivitate. End of story! Nu trebuie să mai umblu la şuruburile pensiei. Deci astea sunt defectele de bază cu care s-a plecat şi mai este încă unul, că cuantumul pensiei speciale a fost fixat în funcţie de salariul brut, adică de suma foarte mare plătită pentru un angajat, şi ştiţi că România are acest specific, de cu vreo 10 ani în urmă, contribuţiile angajatorului s-au trecut tot în sarcina angajatului, astfel încât acum brutul este foarte mare, iar netul unui angajat, unui om, este cam 56-58%, cam atâta. Restul sunt contribuţiile. Ori ei au zis aşa - "pensia în mână", care ăia sunt "cash in hand", bani curaţi, nu mai dai nimic din ei, să fie raportat la brut, 80% din brut, dar cine ia un salariu brut contribuie la impozite, dă contribuţii sociale, deci aşa s-a ajuns la aberaţia că să iei bani mai mulţi la pensie decât ai avut ca salariat. Şi ei şi-au mai manevrat şi bonusuri şi-au mai băgat şi perioade, dar nu numai d-aia, din construcţie s-a creat această aberaţie tip mere cu pere. Deci bani în mână raportat la salariul brut. Ar trebui ca banii din pensie să fie raportaţi la salariul net, la ultimul salariu net.

- Invocând o prevedere europeană care nu face această distincţie. Spun că au nevoie, la pensie, să fie cât mai apropiaţi de salariul net.

- Da, dar prevederea e clară. Deci dacă ai opt clase sau dacă ai trecut Bacalaureatul şi citeşti acea prevedere europeană, ea spune - "ce iei în mână să fie comparabil cu ce ai avut la ultimul salariu". Dar e clar că vorbeşte de net pe net, deci compari banii în mână, nu compari pensia în mână cu brutul tău din care tu mai dădeai impozite şi contribuţii. Adică s-a creat o aberaţie în mod ipocrit, pentru că nu cred că nu s-a observat chestia asta, dar s-a strecurat acolo, din viteză. Deci astea sunt marile defecte de construcţie - vârsta mică, această formulă aberantă, şi pe urmă, când încerci să le corectezi sigur că pot să apară tot felul de discrepanţe. De ce ăla care a ieşit acum trei ani şi ăsta care iese poimâine? Nu ştiu, să şi le rezolve. Cine le-a făcut să le rezolve, dar nu mai putem merge aşa.

- Păi şi care ar putea să fie calea de mijloc? Pentru că inclusiv în conferinţa de presă pe care am ascultat-o ieri, din partea premierului Ilie Bolojan, a lăsat să se înţeleagă, cumva, că sunt nişte prevederi pentru viitor, dar nu ne este foarte clar de când începe viitorul. 

- Păi viitorul, da, este interpretabil. Adică viitorul începe cu cei care intră mâine în magistratură? Deci chestiile astea se aplică peste 25 sau 35 de ani? Sau viitorul începe cu cei care se pensionează mâine? Sau, poate, mă gândesc că poate mai găsim vreo formulă de compromis şi lăsăm să mai treacă vreo două, trei dosare şi pe urmă începem să aplicăm asta sau începem să o aplicăm într-un interval graduat, de cinci ani, eşalonat să crească vârsta de pensionare. Însă formula de calcul, asta cu 80%, trebuie să se corecteze imediat şi ea trebuie să revină la un 80% ... deci dacă pensia este un net, ea trebuie să se raporteze tot la un salariu net, nu la un salariu brut, pentru că altfel vei avea aceste aberaţii.

Sigur că lumea s-a mai jucat şi cu bonusurile, că şi-a băgat foarte mult pe ultimele luni de activitate sau că s-a mutat de nu ştiu unde în Penal, că acolo era salariul mai mare, dar asta nu o poţi face singur, ca judecător, trebuie să te accepte preşedintele Curţii, CSM-ul, nu ştiu. Deci şmecheriile acestea nu s-au făcut pe bază individuală, s-au făcut în grup, organizat.

- Calculam ieri, când a apărut această discuţie mult mai clar conturată, că ar fi aşa a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale, iar toate celelalte au eşuat, au picat la CCR, fie pe aspecte de construcţie materială, pur şi simplu, de redactare pe care nu a mai revizuit-o nimeni, fie pe articole evident neconforme cu legea fundamentală. Care sunt şansele de reuşită de această dată şi, mai ales, care sunt factorii care ar putea să ducă la reuşită? Deci de ce este nevoie în societate, în clasa politică, ca de data asta să reuşească?

- Cel puţin două sau trei din acele şase încercări au fost ipocrite, deci s-au trecut acolo lucruri vădit neconstituţionale ca să pice, ca să pice cu temei. În rest, totul este interpretabil, pentru că, ştiţi, CCR-ul judeca cum judeca, de multe ori imprevizibil, dar acum avem un nou CCR, adică compoziţia s-a schimbat. Trebuie văzut cum vor judeca aceste lucruri, dar, acum, este evident ... şi mai auzeam magistraţi spunând că trebuie făcut procedural corect urmat, păi sigur că trebuie, pentru că în momentul în care faci ceva, orice, trebuie să o faci legal.

Deci asta nici nu mai trebuie să precizăm. Cine scrie această lege trebuie să parcurgă toţi paşii procedurali corecţi, că altfel va pica pe procedură şi nu mai ajungem niciodată la fond. Trebuie să existe şi o dezbatere în societate, dar eu cred că o avem deja. De 10 ani este una dintre temele care isterizează societatea românească şi crează frustrare în cetăţeanul obişnuit, pentru că el o percepe ca nedreptate şi este o inechitate socială. Totuşi, dezbaterea a fost coerentă, până acum, şi cam fără argumente.

S-au aruncat tot felul de emoţii, tot felul de argumente false, ca astea cu importanţa socială, cu stresul, chestii dintr-astea, penibile, pe care nu le poţi măsura şi nu le poţi pune într-o politică publică. Eu sper să se creeze o masă critică şi în interiorul magistraturii şi în interiorul celorlalte categorii de pensionari speciali, pentru că, repet, magistraţii sunt o minoritate. Sunt mulţi, mulţi alţii care iau pensii speciale. Trebuie un consens, iar analiza pentru cine are, cu adevărat, dreptul la o pensie specială să fie făcută pe job, pe locul de muncă, nu pe instituţie şi pe minister, pentru că nu tot Ministerul de Interne se luptă cu focul şi nu tot Ministerul Apărării e pe front. Dacă te uiţi ce este în Armata Română, ai zice că avem sute de mii de veterani în Afganistan, care au luptat în prima linie. O parte dintre ei sunt funcţionari de birou, nu sunt altceva. 

- Acum, ca să satisfacă, sigur, urgenţa socială, premierul Ilie Bolojan îşi poate asuma, din nou, răspunderea pe pachetul acesta legislativ, de reformă. Există, sigur, şi varianta de trecere prin procedură parlamentară, care este mai complicată şi mai lungă. Ca să reziste legea aceasta, care este, din punctul dumneavoastră de vedere, varianta potrivită?

- Ea are nevoie de o mare susţinere socială şi cred că premierul o are, pentru că marea majoritate a cetăţenilor români percep această situaţie ca o inechitate, regimul pensiilor speciale. Totul e să nu cazi în populism şi să dai o soluţie corectă. Acuma, poţi să o treci. Lumea nu va veni cu furci şi topoare, ca în alte situaţii, când se măreşte câte un impozit sau nu ştiu ce sau se taie salarii cu ghiontura. Însă, aici te lupţi cu aceste grupuri foarte speciale de interese care au putere politică şi au putere de veto în instituţii, deci îţi pot bloca chestiunea pe parcurs, foarte clar, cum ar putea să o facă Curtea Constituţională. Cu CCR nu poţi să te consulţi, deci nu poţi să faci o consultare publică cu ea, din păcate, dar eu cred că ei vorbesc, totuşi, şi se poate anticipa, poţi să faci un lucru care să fie procedural corect. Sigur că ar fi mai bine prin procedură parlamentară, dar vă daţi seama ce haos iese în Parlament. De fapt ar fi foarte interesant să văd şi eu cum se poziţionează suveraniştii, de exemplu, pe un asemenea proiect de lege, dacă ei susţin pensiile speciale sau nu.

- Cine a avut interesul politic, până acum, ca astfel de legi să nu treacă şi cine îl mai are, dacă îl mai are?

- Mă rog, sigur că specialii au avut interesul, dar ei nu sunt ca atare reprezentaţi în Parlament. Totuşi, ei au tot felul de reprezentanţi formali şi informali. În primul rând Justiţia, pentru că foarte mulţi sunt din zona Justiţiei între parlamentari sau sunt avocaţi sau au legături, comunică, discută şi aşa mai departe şi sigur că putem analiza noi, acum, ce partide au tras frâna de mână cel mai tare. Cred că PSD-ul, până la urmă, dar nu îmi e ruşine nici cu PNL sau UDMR. În general vedem cam aceeaşi aliniere de vreo 15 ani, 20 de ani, de când începuse, ştiţi, Băsescu cu anticorupţia şi se făcuse Parlamentul 322 şi cam aceleaşi majorităţi sunt când pui problema. Acuma nu vorbim de corupţie, dar aliniamentele cam alea sunt de pe vremea când se puneau la punct instituţiile anticorupţie. Adică cine vrea justiţie captivă? Ori de frică, cu dosare, ori cumpărată, cu beneficii. 

- Vreau să vă cer un punct de vedere şi pe reacţia preşedintelui Nicuşor Dan, de astăzi, cu privire la Marian Neacşu. Întrebat dacă nu ar trebui să fie privit ca un caz în oglindă faţă de Dragoş Anastasiu, Nicuşor Dan a ezitat să răspundă la această întrebare. A spus că era parlamentar, mă rog, a fost în Legislativ în perioada în care a comis respectivele fapte Marian Neacşu şi legea era neclară. Ba, mai mult decât atât, Nicuşor Dan spunea că partidele care fac parte din coaliţie îşi desemnează singure, fără intervenţia preşedintelui, reprezentanţii. Reacţia aceasta ce arată, domnule Ioniţă?

- Arată schimbarea pe care o parcurge atunci când nu mai eşti ONG-ist şi devii politician. Vin momente când trebuie să înghiţi broaşte. Nu ai încotro şi el s-a luptat mult să alcătuiască actuala coaliţie. Ştiţi foarte bine ce spaima a fost că nu se formează Guvernul, că o să ajungem în încetare de plăţi şi aşa mai departe. Deci eu îmi închipui că nu este deloc confortabil pentru el să discute teme sensibile. Întrebarea, pentru PSD, este de ce ţin ei atât de mult la Marian Neacşu? Şi asta este o întrebare pentru selecţia internă şi pentru tipul de lider pe care vrea să-l promoveze un partid social-democrat. Pentru că el nu este chiar un social-democrat, conform standardelor.

Lasă că nu-l ştie lumea, n-a făcut campanie, nimeni nu ştie cu ce se ocupă şi ce gânduri are. Nu a fost niciodată în public, da? Să facă campanie. Dar el este un nod de reţea. Era cu Oprea, a fost în tinereţe cu PRM-ul, era cu toţi, cu agrarienii, a fugit cu Ponta, s-a întors după aceea în PSD. Deci el este un fel de platformă de negocieri ale unor interese acolo. Şi atunci întrebarea este, mai degrabă, pentru partidul care promovează asemenea oameni şi să ţină cu dinţii de ei. Ei ar trebui întrebaţi - "băi, dar voi chiar nu aveţi altu'? Chiar nu aveţi altu'?".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰