Video Cum se transmite hantavirusul? Medicul Adrian Marinescu explică diferenţele faţă de coronavirus

În Europa, iar toate persoanele suspecte sau de contact ar trebui să se autoizoleze timp de 42 de zile. Fiecare ţară şi-a adaptat protocoalele în funcţie de propriul grad de rigurozitate cu care vrea să trateze posibilitatea ca acest virus să se răspândească. Nu există încă o regulă generală.  

Toţi pasagerii de pe nava focar au fost debarcaţi şi repartizaţi cu zboruri speciale către ţara de origine sau de reşedinţă. În total, din 122 de pasageri, 23 de naţionalităţi. Sunt 9 cazuri confirmate în laborator până acum, respectiv 2 suspecte, cu simptome. Alerta sanitară de pe mare s-a mutat pe uscat, pentru că un bărbat din Spania a fost testat pozitiv, iar în Olanda, 12 cadre medicale dintr-un centru medical universitar au fost trimie în carantină, după ce au intrat în contact cu unul dintre pasagerii evacuaţi teoretic în condiţii foarte stricte de protecţie, similare cu cele din timpul pandemiei. Clinica a informat însă autorităţile sanitare că respectivele asistente nu au respectat protocoalele impuse cu privire la manipularea probelor de sânge şi urină ale pacientului.

Diferite state tratează cu măsuri diametral opuse posibilitatea de a avea cazuri pe teritoriul lor. Franţa, bunăoară, a izolat toţi pasagerii de pe nava de croazieră în camere speciale cu un sistem de aerisire care previne contaminările. O femeie din Hexagon este confirmată pozitiv şi e în stare gravă, are nevoie de ventilaţie mecanică. Şi Marea Britanie a izolat toţi cei 20 de pasageri debarcaţi într-o facilitate cu 6 etaje şi apartamente individuale. Britanicii trebuie să treacă prin testări şi evaluări clinice la maximum 72 de ore de la momentul sosirii.

În Ţările de Jos, pasagerii au fost transportaţi cu dubiţele spre propriile locuinţe pe care nu au voie să le părăseacă timp de 42 de zile decât pentru plimbări scurte, în timpul cărora poartă mască de protecţie şi nu se apropie la mai mult de 1m şi jumătate de alte persoane. Australia a anunţat de asemenea că va implementa unele dintre cele mai dure măsuri de prevenţie din lume, la fel cum a făcut şi în timpul pandemiei COVID. 

În contrapartidă, SUA au catalogat riscul sanitar al hantavirusului la nivelul 3, adică unul scăzut. 16 cetăţeni americani de pe navă sunt carantinaţi în Nebraska, iar doi în Atlanta, o persoana cu suspiciune de hantavirus. E necesar să raporteze zilnic către autorităţi ce stare de sănătate au. Doua persoane cu simptome sunt totuşi izolate în unităţi separate din raţiuni de extra precauţie, spun oficialii americani. Peter Maes, şeful societăţii internaţionale a hantavirusului, atrage atenţia că totuşi dacă o persoană se infectează, poate să ajungă "de la sănătoasă la aproape moartă în câteva zile."

Interviu cu dr. Adrian Marinescu

Am analizat întreaga situaţie alături de dr. Adrian Marinescu, manager al Insitutului Matei Balș din București, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte.

- Domnule Marinescu, cum se transmite hantavirusul? 

- Bine, înainte de toate să ne gândim că suntem într-un context post-pandemic, deci e clar că trebuie să înțelegem toate semnele de întrebare și tot ce pot gândi oamenii în acest moment. E vorba de un virus care există la nivel global încă de foarte multă vreme, de zeci de ani, deci nu e nimic nou. 

Legat de transmitere, de cele mai multe ori, și aici e o discuție, în majoritatea cazurilor, e transmiterea prin contactul cu rozătoarele. Care poate fi un contact direct sau indirect? Când spun indirect, mă refer la faptul că putem inhala particule din excremente, salivă, urină și așa mai departe. Dar, într-adevăr, sunt descrise cazuri, care sunt foarte rare, de transmitere de la om la om.

Și ceea ce avem la nivelul vasului de croazieră, foarte probabil că nu avem toate datele, că discutăm de această transmitere. Pe de altă parte, chiar dacă discutăm de transmiterea de la om la om, ea nu se face, la fel ca la SARS-CoV-2 sau la virusurile gripale sau alte situații în care transmiterea se face foarte ușor. Trebuie să fie un contact prelungit, un contact nemijlocit, cum se întâmplă, de exemplu, într-un cuplu. Sigur, discutăm de datele pe care le avem, de ceea ce e acum. 

Nu o să ne gândim la niște teorii în care să spunem că virusul se schimbă, sunt niște mutații și le face să fie altfel. Pentru că nu există astfel de date și cred că nimeni, de la nivelul autorităților sanitare, nu a discutat în acest moment de astfel de modificări. 

- Dar el se secționează în momentul ăsta, îmi imaginez. Care e procedura? Să se vadă dacă există o astfel de mutație? 

- Cu siguranță că da. Sigur că e monitorizare. Dar hai să ne gândim la fapte și la ce s-a întâmplat, practic. Împreună constatăm că dinamica este totuși redusă și pe acel vas. Pe lângă faptul că e un singur focar, nu discutăm de alte probleme în altă parte în acest moment, totuși numărul celor care au testat pozitiv este foarte mic în ultimile zile. 

Deci în afară de acele cazuri severe care au însemnat și cele 3 decese, practic numărul celor care au fost de fapt infectați și au testat pozitiv este mic în comparație chiar și cu toți cei care erau acolo pe vas. Nu înseamnă însă, și acum discutăm despre partea legată de provocare, că nu e bine să fie alertă.

Până la urmă, e bine să monitorizeze, e bine să analizezi, e bine că s-au implicat autoritățile, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, mai ales că ne aducem aminte că principalul reproş la început de pandemia a fost următorul, că intervenția s-a făcut greoi, că n-a fost o intervenție rapidă, că autoritățile n-au știut ce să facă. Acum îşi iau toate măsurile. Și s-a întâmplat nu numai la hantavirus, ați văzut că de fiecare dată când a apărut un microorganism care era totuși diferit sau venea cu ceva nou într-o oarecare măsură, intervenția a fost rapidă.

- Bun. Acum, pe datele pe care le avem și luăm, sigur, cu titlul informativ extrem de important, ceea ce spuneați mai devreme, că nu știm încă totul și că ne bazăm, pe ce am aflat până acum, că sunt informații preliminare și că avem și literatura de specialitate unde apare acest Hantavirus, acest tip de virus de ani bune, așa cum spuneați dumneavoastră. Ce înseamnă contactul acesta prelungit? Hai să o luăm așa, punctual, pe capitole.Ce înseamnă contactul acesta prelungit în termeni concreți, ca să te poți infecta? 

-Bine, aici discutăm de contactul de la om la om sau vorbim și de... 

- De contactul de la om la om. De contactul de la om la om. Dar putem să discutăm imediat și despre cum s-ar putea transmite altfel.

- Este exact ceea ce povesteam, într-un cuplu unde oamenii vin, practic, în contact absolut nemijlocit și pe o perioadă lungă de timp. Adică nu există situația în care intru într-o încăpere sau într-un loc și îi contaminez pe ceilalți doar că am stat câteva secunde sau un minut. E vorba de un contact care, în mod cert, e prelungit. Spun acest lucru pentru că pe un vas pot să există anumite condiții care să favorizeze. Adică, spațiile sunt închise, mai prost ventilate, oamenii vin în contact unii cu ceilalți, dar totuși e greu de crezut că toți cei 122 au avut un astfel de contact. Motiv pentru care numărul lor este mic și probabil că sunt cei care într-adevăr au avut un contact apropiat.

Când spuneam că nu avem toate datele, poate nu le avem noi, poate că ele există. Adică nu avem date decât din ce am auzit, din ce a fost ca informație. Nu știm exact cum a fost contactul între acele persoane, dacă personalul medical a intrat într-un contact fără să aibă, nu știu, poate protecția necesară, că se putea întâmpla și acest lucru și poate că acel contact a fost apropiat. Deși din datele pe care le avem, nu e nimeni din personalul medical de acolo care să fie testat pozitiv, cel puțin vrem în acest moment. 

- Rata de contagiune, că știți că ne uitam la pandemia de coronavirus, la acel R. Cam care ar fi la acest tip de virus? O persoană poate să infecteze câte persoane? Ca să ne întoarcem la scalările pe care le aveam atunci.

- Cred că e foarte greu de zis și diferența e mare. Pentru că acolo, practic, discutam de o transmitere care se făcea foarte ușor, se calcula cumva ca la nivel de suprafață și atunci puteai să știi că în momentul în care intri într-o încăpere, exact ce povesteam mai devreme, se transmitea cu ușurință. La fel cum se întâmplă cu multe virusuri, nu știu, de exemplu bolile eruptive sau chiar cu virusurile gripale într-o oarecare măsură.

Aici nu cred că intră în discuție. Aici vorbim de un contact extrem de apropiat. Nu e vorba doar de respirație, nu e vorba de cineva care a stat la o distanță de un metru, poate fi chiar mult mai mică. E vorba de contactul foarte apropiat și din ce avem noi până acum și din date nu reiese altceva.

Ca să vă dau un exemplu apropo de România. În România în ultimii ani, din 2022 și până acum, am avut 15 cazuri confirmate și nu a intrat în discuție niciun caz transmiterea de la om la om. A fost doar contactul cu rozătoarele. Și cred că în acest fel putem să ne lămurim că nu a existat niciun focar și că oamenii n-au transmis mai departe. Deci e foarte interesant dacă acolo este într-adevăr o tulpina diferită. Este tulpina andes, despre care știm că ar putea să ducă la transmitere de la om la om și vom vedea, exact ce posteam mai devreme, dacă e ceva diferit.

- Și spuneam că ne putem referi și la transmiterea aceasta de la rozătoare, nu de la om la om. Și v-aș întreba dacă vi se pare puțin plauzibilă sau dacă vi se pare plauzibilă impoteza care a fost vehiculată, că totul ar fi pornit de la acel cuplu care a mers pe o groapă de gunoi să urmărească niște păsări, să facă birdwatching, să observe păsări, și de acolo să fi venit transmisiunea. 

- Mie mi se pare că e o explicație bună, care stă în picioare. Sigur, vă spuneam că nu avem toate informațiile, dar totuși putea să fie un punct de plecare și cred că cele mai multe păreri converg în această idee. E posibil că de acolo să fie punctul de plecare, până la urmă au fost amândoi în acel loc și atunci nu știu dacă transmiterea a fost de la unul între ei către celălalt sau s-a întâmplat pentru amândoi. 

Pe de altă parte, ei spun că pe vas nu existau rozătoare. Poate că e așa sau nu. Poate nu au fost identificate. Totuși să nu uităm că la nivelul unui vas de croazier există riscul real de a avea rozătoare.

Știm bine că am avut și în România și chiar în zone cu pretenții destul de mari. Așa că n-aș exclude nicio ipoteză și, până la urmă, ce mi se pare important este că, într-adevăr, după perioada de incubație care e lungă, atunci când trage linie, să vedem dacă, într-adevăr, e o numără mare de cazuri sau nu. După părerea mea, pot să mai apară unele cazuri. Evident că există această logică, dar nu cred că va fi o explozie nici în raport cu acel vas, adică în raport cu cei 122. 

- Când v-ați îngrijora dacă apar infectări secundare, adică mai multe infectări secundare, de la pasagerii de pe vasul de croazier, către alte persoane cu care să fii intrat în contact între timp? Știu că a fost aceea suspiciune de pildă cu o femeie, o stewardesă, care încerca să se oprească o persoană de pe vasul de croazieră să intre în aeronava pe care lucra. Când va îngrijora? În ce moment va îngrijora o astfel de epidemie? 

- Cred că ar fi două aspecte. Dacă avem niște date clare din laboratorul de genetică care să ne spună că e ceva diferit acolo, și mai ales, nu dacă apar câteva cazuri în plus pe vas, că e posibil să apară, dar că există o transmitere raportată de diverse țări, și nu mă refer doar la România, și în care am vedea că există o dinamică clară. În momentul în care crește numărul de cazuri, chiar într-o măsură nu foarte mare, atunci ne-am pune o problemă. Pentru că nu e logic. În condiţiile în care sunt foarte puține cazuri acum, ei sunt oricum izolați, nu ar trebui să vedem alte cazuri în nici o țară de unde sunt acești oameni. Că nu ar avea nicio logică. 

- În perioada asta foarte lungă de incubație, aveți date din literatura de specialitate? Câtă vreme ești contagios toate cele șase săptămâni? Când apar primele simptome? Până la ce moment poți transmite mai departe? 

- În principiu, din datele pe care le avem, riscul cel mai mare de a transmite e în momentul în care ești deja simptomatic. Adică nu în perioada de incubație. Poate să fie doar cu foarte puțin timp înainte. Dar în momentul în care ești simptomatic, clar că poți să transmiți, dar în măsura despre care vorbeam, adică în un risc mic. Și evident că atunci e destul de ușor să te ferești de o persoană care are totuși simptome și pe care poți să o recunoști ușor. 

De altfel, stau să mă gândesc care a fost contactul și era interesant să îmi dau seama la persoanele, nu mă refer la decese, vorbim de restul, care a fost legătura lor și raportul cu acele persoane care au ajuns la decese. Erau cunoștințe? Care era contactul? Cum s-a întâmplat? Era cineva din personalul de pe vas? Nu neapărat medical? Că ar fi totuși important de știut.

- În ce măsură există categorii mai vulnerabile la acest tip de virus? Cine sunt categoriile mai vulnerabile? 

- Nu e vorba că sunt vulnerabil în sensul că se infectează mai greu sau mai ușor. Discuția generală. În momentul în care am pe cineva, care are un sistem imunitar problematic, prin vârstă, și aici am putea discuta inclusiv de cele trei decese, persoanele aveau în jur de 70 de ani, cei care au boli cronice, evident că în momentul în care apare infecția au un risc categoric mai mare de a face forme severe. Cu afectare pulmonară, renală, pot să ajungă să aibă insuficiență respiratorie. Și de aici această degringoladă să ducă, practic chiar și la deces. Cum s-a întâmplat, da? 

Și mai sunt două aspecte. Să luăm în calcul faptul că nu există un tratament specific antiviral, deci nu pot să intervin în momentul în care lucrurile s-au întâmplat. De asemenea, nu există un vaccin, apropo de prevenție, cel puțin la acest moment pe scară largă. 

Și, de asemenea, aș face următorul comentariu pe un vas de croazieră, de obicei, lucrurile se întâmplă mai încet. Și acest lucru îl știm nu doar de la hantavirus, ci în alte cazuri. De obicei, intervenția e destul de limitată și se face mai târziu, pentru că până la urmă e personal-medical limitat. De obicei, un singur medic, numărul personal de acolo este mare, și atunci intervenția se face mai greu. Plus că nu are cu ce să pună diagnosticul. Și e greu până ajung la sol și până când se iau niște măsuri. De obicei, durează. Cum s-a întâmplat și aici.

- Care sunt primele simptome și care sunt simptomele specifice care v-ar face să vă gândiți la o infecție cu Hantavirus? 

- De cele mai multe ori, mai ales în formele, hai să le spunem, comune, seamănă foarte bine cu o viroză sau cu gripă. Adică o simptomatologie clară, cu febră, dureri musculare, articulare, cu o stare care poate fi modificată. E greu să-ți dai seama atunci dacă e o altă viroză sau nu. Dar sigur, dacă ai un context, și mai ales în acest caz și acum, cu siguranță că te poți gândi. 

Problema pe care o am eu este că foarte probabil va fi o exagerare de acum încolo și că oricine are o simptomatologie legată de o viroză probabil că se va gândi la Hantavirus. Și aici va fi de discutat, inclusiv pentru România, cum vom face un echilibru. Pentru că nu fiecare persoană care va avea o simptomatologie de acest fel chiar are Hantavirus. Evident că nu. 

- Și aici e o discuție pe care aș vrea să o începem, domnule Marinescu, pentru că poate să apară, nu știu, în două, trei, cinci zile, o săptămână, o persoană de contact de pe această navă de croazieră, din personal, din Spania, unde comunitatea de Românie e mare. Care va fi procedura aplicată în România? 

- Bun. Eu nu mă referam la cei care au într-adevăr un contact. Și aici discutăm imediat. Vorbeam de cei care au o simptomatogie la un moment dat fără nicio legătură. Şi aici ar trebui să amintim, faptul că Institutul Matei Balș are o unitate specializată exact pentru astfel de situații. S-a întâmplat în timpul COVID-ului, s-a întâmplat de fiecare dată când a fost o suspiciune de Ebola sau altceva.

Această unitate specializată este exact cum povesteați că se întâmplă în Franța, cu camere cu presiune negativă și cu niște măsuri care sunt, practic, de cel mai înalt nivel. Concret, în momentul în care exista un caz care e suspect prin contactul cu o persoană de acolo, direct sau indirect, acel pacient suspect va ajunge la Institutul Matei Balș, cum s-a întâmplat și înainte cu alte situații. 

Se va face monitorizarea, care, sigur, trebuie să fie corectă, exact, cu partea de echipament și așa mai departe. Și se va stabili dacă acea persoană are sau nu diagnosticul de hantavirus, dacă acum vorbim de această situație. 

- Vorbeam, în prezentarea mea, despre avertismentul pe care îl trăgea șeful Societății Internaționale de Hantavirus, că poate să se degradeze starea de sănătate foarte rapid. Care e evoluția în cazul în care există totuși această infecție și care e tipul de suport pe care puteți să-l oferiți totuși în spital? 

- Bun, în situația în care sunt aceste forme care prespun complicații, că nu vorbim în general, într-adevăr, acolo mortalitatea este crescută. La cei care au afectare pulmonară, renală, este practic o febră hemoragică, riscul este real, mai ales dacă persoana, așa cum povesteam mai devreme, are un sistem imunitar problematic. Evident că există suport, începând de la terapie intensivă, depinde de intensitate. 

Numai că tot foarte adevărat e că la o infecție virală, la care nu ai un tratament antiviral și lucrurile deja s-au întâmplat și deja ai ajuns în punctul în care pacientul este critic, intervenția, indiferent cât de bună ar fi, nu înseamnă că și rezolvă. Deci, aici trebuie să fie o realitate, să plecăm de la faptul că aceste cazuri pot să ducă din păcate inclusiv la deces, cum s-a întâmplat și pe vas.

- Mortalitatea fiind din literatura de specialitate, cam cât de mare, cât de ridicată? 

- E în jur de 30-40% dar vorbim de formele severe, oriunde infecții în general. Când ai ajuns la o complicație de acest gen despre care povesteam, într-adevăr, mortalitatea este mare și o mare diferență față de alte virusuri, iar la SARS-CoV-2 unde lucrurile se întâmplau altfel. Deci, atenția trebuie să fie sporită, dar după părerea mea și echilibrul pe măsură pentru că nu discutăm decât de cazuri absolut izolate. Și atunci, inclusiv în România, nu m-aș gândi la altceva decât la o alertă în sensul de monitorizare.

- Și atunci, care e recomandarea să facem așa un corolar al discuției noastre pentru cei care ne privesc acum de acasă, care sunt îngrijorați pe bună dreptate pentru că vin după ani de pandemie pe care i-au resimțit greu, vor să se și protejeze, dar vor să nici nu ajungă în panică, așa cum spuneți dumneavoastră.Care e recomandarea? 

- Ați văzut că am început intervenția și am spus că suntem în acest context post-pandemic și pot să înțeleg perfect. De altfel, în ultimele zile am avut și colegi de alte specialități care mă întrebau dacă să mai plece în vacanță. 

Din punctul meu de vedere, răspunsul este că ei categoric pot pleca în vacanță și după mine măsurile oricum trebuie să fie unele corecte. De exemplu, dacă mergi într-o zonă mai mult sau mai puțin exotică, povesteam de fiecare dată că ar trebui ca înainte cu două luni să mergi la un cabinet de medicină a călătorului pentru că sunt multe alte boli. 

De exemplu, în Argentina ai o creștere importantă de febră galbenă, febră dengue și așa mai departe. Vorbim de malarie. Adică sunt niște realități și eu cred că acele boli sunt mult mai probabile și mai frecvente decât hantavirusul în acest moment. Deci oricum trebuie să am grijă. În momentul în care plec într-o vacanță, nu înseamnă că nu o fac și nu cred că am vreun motiv să-mi anulez vacanța în acest moment plecând de la aceste cazuri care oricum sunt absolut izolate.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage