Video Efectul Elon Musk și JD Vance la alegerile din Germania: se va repeta scenariul în România? Analist: "S-a mobilizat și electoratul din cealaltă tabără"

Preşedintele Uniunii Creştin Democrate şi, cel mai probabil, viitorul cancelar are o misiune grea. Trebuie să formeze noul guvern, într-o formulă care să blocheze "Alternativa pentru Germania" şi să nici nu-i dea şi mai multă muniţie pentru scrutinul viitor sau o nouă rundă de anticipate.

Acţiunea de a izola extremiştii de dreapta poartă şi un nume: Cordon Sanitar. După Al Doilea Război Mondial, germanii au decis ca nicio formaţiune politică de aceast gen să nu mai aibă şansa de a ajunge la putere, aşa că partidele tradiţionale refuză să formeze orice tip de alianţă cu extremiştii. Nu una electorală, însă, pentru că, vă reamintim, Merz şi extremiştii şi-au dat mâna pentru o lege privind migraţia, dar asta a dus imediat la proteste şi condamnări în ţară. 

Merz are o poziţie pro-Ucraina, a spus în repetate rânduri că va trimite rachete Taurus cu rază mai lungă de acţiune Kievului, mişcare pe care Olaf Scholz o blocase. Vrea o independenţă militară faţă de SUA şi a fost cât se poate de vocal în a recunoaşte că în noua paradigmă conturată de Donald Trump europenii trebuie să ia distanţă faţă de partenerul de peste ocean şi să-şi găsească propria cale militară.

Vezi și

Vrea să resusciteze relaţiile comerciale franco-germane şi să transforme din nou parteneriatul economic dintre cele două ţări într-o forţă redutabilă în lume. Pe plan intern, s-a arătat foarte dur privind migraţia, îşi doreşte o revenire la energia nucleară şi e împotriva dezincriminării parţiale a consumului de cannabis, o lege pe care a criticat-o anul trecut.

Am analizat întreaga situaţie din Germania alături de Tudor Dan Ancuţa, consilier politic în Parlamentul Germaniei şi expert în spaţiul german. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta: 

- Bun, avem AfD, la care ne-am uitat cu mare atenţie în perioada asta. Nu o să ajungă la guvernare, cel mai probabil, dar are un scor dublu faţă de scrutinul precedent. Cum iese extrema-dreaptă după aceste alegeri?

- Ies întăriţi. Singurul noroc, să zic, pe care îl are restul spectrului politic german este că AfD-ul ţintea mai sus şi atunci există medii şi există acest spin că AfD-ul, deşi a câştigat, şi-a dublat scorul, este o victorie evidentă, nu au reuşit să atingă scorul la care visau, de 25%, scor pe care l-au avut la un moment dat, într-un sondaj. La acel scor visau. 

- Deci a rămas referinţa, cumva, pe care ei înşişi şi-au setat-o şi n-au reuşit să o atingă, de aici cumva sentimentul de "răsuflăm uşuraţi".

- Exact. Practic oricum răsuflăm uşuraţi din simplul fapt că nu e nevoie de ei în nicio formă. Se pot forma guverne şi fără ei, ceea ce este excelent. AfD-ul, de asemenea, exact ca şi partidul lui Friedrich Merz, sunt în situaţia în care ei singuri, pentru ei, şi-au setat ţinte mai ridicate decât ce au atins. Practic, ambele partide au subperformat, dar AfD-ul poate să vândă şi, din perspectiva lor, trebuie să vândă acest rezultat ca o mare victorie, pentru că, până la urmă, şi-au dublat scorul, e greu să spui că au pierdut.

- Masiv, masiv pentru AfD votul în partea de est a Germaniei. E aproape un sindrom Stockholm acolo. Care sunt explicaţiile?

- În primul rând subiectul migraţiei a prins. Paradoxal, poate, pentru că nu au atât de mulţi migranţi, nu sunt atât de mulţi migranţi în Germania de Est. Dar subiectul migraţiei a fost mult mai important în est, decât în restul ţării. De asemenea, trebuie menţionat şi că AfD-ul nu este doar un fenomen în est. Da, în est au avut scoruri foarte bune şi mari, doar că estul este, ca populaţie, relativ mic în comparaţie cu restul Germaniei, cu Germania de Vest. Şi faptul că au avut scoruri de, mă rog, în jur de 18% sau 16% în anumite state din landul din Germania de Vest este iar o problemă mare şi arată că Germania şi mediul politic, partidele politice ale centrului trebuie să abordeze subiectele pe care AfD-ul le joacă, pe care mizează AfD-ul. În primul rând avem migraţia. Evident nu trebuie ca partidele acestea să preia discursul AfD, dar trebuie să încerce să ofere oamenilor nişte soluţii care să funcţioneze. 

- Cât de mult mai are spaţiu de a-şi îndulci promisiunile de campanie Merz? Pentru că, pomeneam şi eu în introducerea de mai devreme, şi-au cam dat mâna pe politicile antimigraţie cu extremiştii.

- Acolo Merz a făcut o greşeală, pentru că imediat după atentatul de la Aschaffenburg, care a declanşat toată dezbaterea şi a dus la votul din Parlament pe subiectul migraţiei, Merz a ieşit public şi a spus - "odată ce ajung eu cancelar, am cinci puncte, cinci măsuri pe care vreau să le iau în domeniul migraţiei şi fac asta odată ce ajung cancelar". Văzând că acest mesaj prinde şi că AfD-ul nu are un răspuns pentru acest mesaj, îi lăsase destul de mască, a venit cu presiune din partea Bavariei şi au fost "haideţi să o supunem la vot. Haideţi să forţăm pe toată lumea să voteze acest lucru". Sperând că o să-i forţeze şi o să preseze partidele de centru-stânga să voteze această lege. Partidele de centru-stânga, văzând această manevră electorală, au refuzat să voteze acel proiect de lege, deşi acel proiect de lege conţinea măsuri pe care aceste partide le aprobaseră chiar ele în conferinţa primilor miniştri pe subiectul migraţiei. Atunci, practic, AfD-ul a revenit în joc, arătând că este singurul partid, în afară de CDU, care mai vrea înăsprirea situaţiei migraţiei. "Singurul partid suntem noi, AfD, deci dacă vreţi o schimbare în migraţie, votaţi-ne pe noi", cam aşa a fost. Iar acest mesaj a rezonat cu o parte din electorat. În acelaşi timp, a mobilizat şi electoratul de stânga şi electoratul promigraţie, să zic aşa, sau anti măsuri dure în migraţie, pentru că, am văzut în ultima lună, sondajele au fost foarte stabile şi s-au reflectat aproape 1 la 1 în rezultatele de ieri. 

- Şi avem acest partid de stânga care a crescut mult pe fondul acesta, tocmai ca o contrapondere, ca un efect de bumerang. 

- Da, da, da. Partidul de stânga pentru că celelalte două partide clasice de stânga, să zic aşa, de fapt de centru-stânga, care au şi fost la guvernare, au fost întrebate - "Ok, Merz şi-a dat mâna, în cazul acesta, cu AfD-ul. Voi ce o să faceţi? Mai intraţi în coaliţii cu Merz?". Iar aceştia au explicat - "Nu avem cum să nu intrăm în coaliţie cu Merz pentru că, până la urmă, este un partid de centru şi este singura posibilitate. Altfel, ne condamnăm singuri la opoziţie permanentă şi îl împingem pe Merz şi mai tare în braţele AfD-ului", lucru pe care cei de la extrema-stângă l-au jucat în sensul că "noi suntem singurii care ne opunem cu adevărat acestui tăvălug fascist. Noi suntem, practic, singurul partid antifascist".

- Se întâmplă ceva foarte interesant acolo, cu corespondent aproape direct la situaţia din România. Am văzut şi în România, Elon Musk, JD Vance, implicându-se activ în politica internă. La fel s-a întâmplat şi în Germania. Elon Musk, cel puţin susţinător pe faţă, şi JD Vance susţinători ai AfD-ului, ai extremei drepte. Elon Musk a şi făcut un interviu celebru cu lidera extremei-drepte. Toate mesajele de susţinere "pentru salvarea Germaniei" mergeau către AfD. Vin şi vă întreb, în acest context, în care practic s-a votat şi cu Elon Musk, JD Vance pe buletine, cât a contat sprijinul acestora în rezultatul final al AfD?

- După părerea mea, şi ţinând cont că sondajele au fost atât de constante şi rezultatul AfD este 1 la 1 cu ce arătau sondajele inclusiv dinainte să înceapă Elon Musk să susţină AfD-ul, vedem fie că nu a existat, practic, niciun impact, fie impactul a fost de ambele părţi. Poate că Elon Musk, pentru că am văzut că a fost şi prezenţa la vot mai mare, poate că Elon Musk a mobilizat nişte votanţi. Pentru că AfD-ul chiar a luat nişte votanţi care, la alegerile trecute, nu ieşiseră la vot. Să zicem că mulţi din aceşti votanţi au venit pe fondul susţinerii lui Elon Musk. În acelaşi timp, însă, a fost mobilizat mult electorat şi pe partea cealaltă şi până la urmă s-a echilibrat. În Germania există, totuşi, mai ales la partidele acestea de extremă, şi stângă şi dreaptă, un antiamericanism destul de puternic. Iar aceste influenţe din străinătate, "vin alţii să ne spună cum să votăm", nu sunt bine primite, mai ales că chiar Alice Weidel spunea, cu vreo două săptămâni înainte să înceapă Elon Musk să o susţină, că Germania este sclava Americii, aşa că cumva mesajele au fost în contradictoriu, nu s-au potrivit.

- Merz propune acum, cât se poate de vocal şi cât se poate de surprinzător pentru un lider european, această decuplare de Statele Unite sub Donald Trump în materie de apărare, în materie militară. Cât sprijin va avea în interiorul coaliţiei pe care va fi nevoit să o facă, să o formeze, pentru această decuplare accelerată de politica militară a Statelor Unite şi orientare mult mai mult înspre interiorul Uniunii Europene?

- Va avea susţinere, pentru că şi în grupul social-democraţilor este, mai degrabă, un sentiment de proeuropenism decât un sentiment de proatlantism. Chiar social-democraţii au anumite curente în interiorul partidului care sunt un pic antiatlantiste, să zic, sau antiamericane. Aşadar Merz, cu această propunere, va găsi susţinere la social-democraţi. Am văzut că şi-a şi nuanţat, într-un fel, cele spuse, în sensul că a spus că "îşi doreşte să nu fie cazul, dar va fi pregătit pentru orice situaţie şi Europa trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini", pentru că nu te mai poţi baza pe SUA când vine un preşedinte populist şi dintr-odată îţi pică toată lumea în cap, mai ales în domeniul securităţii, unde ai nevoie de o predictibilitate pentru a avea încredere în puterea de apărare şi în capacitatea de apărare.

- Cum vedeţi, până la urmă, coaliţia de guvernare? Din ce partide şi cât va fi gradul său de stabilitate prin comparaţie cu ce am avut şi cu ce a şi dus la aceste alegeri anticipate?

- Friedrich Merz îşi doreşte, şi cred că asta o să fie şi cea mai problematică chestie, Friedrich Merz îşi doreşte ca această coaliţie să se formeze foarte repede. A spus că şi-ar dori ca această coaliţie să se formeze până de Paşte. Asta ar putea să fie o problemă pentru că social-democraţii, în momentul de faţă, sunt destul de certaţi intern. Ei nu ştiu cine trebuie să-şi dea demisia, cine îşi asumă eşecul pentru rezultatul din alegeri. Am văzut deja că Olaf Scholz a anunţat că el se retrage. Liderul grupului parlamentar se retrage şi el. Unul din copreşedinţi devine noul lider parlamentar, al grupului parlamentar. Dar acolo încă există multă animozitate. Ce este cert este că au anunţat deja că se vor bate dur pentru această nouă coaliţie. Vor cere măsuri social-democrate în program. Nu va fi doar un program creştin-democrat ci vor fi accente clare şi puternice social-democrate, pentru că au zis fie faci coaliţie cu noi, fie n-ai cu cine altcineva să faci coaliţie şi nu ajungi tu cancelar. Iar una dintre dorinţele lui Merz, ceea ce este într-un fel şi o vanitate, pentru că el, în concurenţa lui politică tot timpul cu Angela Merkel îşi doreşte să ajungă şi el, într-un final, cancelar, probabil va da anumite concesii social-democraţilor, iar cel mai probabil una din marile concesii va fi pe această regulă fiscală de a nu face mai multe datorii, această regulă constituţională să o schimbe un pic, să o relaxeze, dacă pot să zic aşa. Să nu mai fie atât de dură. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰