Video Analist, despre faptul că Putin a amenințat Europa cu războiul: "Ar trebui să îl luăm în serios"

Discuţiile dintre Vladimir Putin şi emisarii lui Donald Trump au durat cinci ore, însă - în opinia ruşilor - a fost vorba doar despre un schimb de opinii. Părţile ar fi căutat doar calea compromisului, susţine Moscova. După încheierea întâlnirii, însă, Jared Kushner şi Steve Witkoff au anulat întâlnirea pe care urmau să o aibă, în Bruxelles, cu Volodimir Zelenski şi s-au întors în Washington. 

După ce americanii i-au lăsat pe ucraineni în offside, ministrul de Externe de la Kiev a punctat că Putin iroseşte pur şi simplu timpul lumii întregi şi că dacă ar vrea să oprească baia de sânge, ar putea să o facă imediat.  

Consilierul lui Vladimir Putin a transmis că situaţia de pe câmpul de luptă - despre care pretinde că e foarte avantajoasă pentru Rusia - a influenţat şi natura condiţiilor pentru pace. Iar Vladimir Putin, care spune că îşi doreşte pacea, apăruse înainte de întâlnire în imagini îmbrăcat în uniformă militară şi primind rapoarte despre cât de favorabilă i-ar fi situaţia în Pokrovsk. 

Dincolo de declaraţiile de PR - de o parte sau de alta a baricadelor - avem certitudinea imaginilor din satelit şi a imaginilor video: Ucraina a reuşit să lovească în adâncimea Rusiei şi a vizat depozite petroliere, respectiv conducta Drujba, ceea ce a dus la incendii şi avarii. Kievul atacă infrastructura petrolieră pentru că e principalul mijloc de alimentare financiară a maşinăriei de război rusească.  

Între timp, Comisia Europeană a propus o soluţie delicată din punctul de vedere al Dreptului Internaţional pentru a acorda 210 miliarde de euro pentru Ucraina, din activele suverane ruseşti îngheţate în blocul comunitar. Concret, Ursula von der Leyen vrea să elimine din ecuaţie ţările care s-ar opune acestei acţiuni, prin invocarea unui articol care activează Dreptul de Urgenţă. Numai că aici apare o mare problemă. Dintre cele 210 miliarde de euro, 140 sunt în Belgia, care se opune ferm planului oficialilor din Bruxelles. Belgienii cer garanţii şi o împărţire echitabilă a riscurilor între ţările blocului comunitar plus acoperirea tuturor cheltuielilor juridice legate de posibilele acţiuni în justiţie ale Rusiei.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vreau să pornim întâi de la această analiză Bloomberg, la riscul pe care îl avem aici în țară, în cazul unei ipotetice invazii rusești. Și mă gândesc acum și la nenumăratele exerciții, avertismente, recomandări pe care le-am văzut, de exemplu, în Polonia, pentru populația civilă, cum să se pregătească în cazul unui conflict. Și aici vă întreb, Laurențiu Pleșca, în condițiile în care avem astfel de avertismente, astfel de scenarii, ce ar trebui să învețe politicienii din ele? Cum să implementeze lecțiile pe care le învață și ce să transmită mai ales mai departe către populație? 

- În primul rând, vedem foarte multe analize în ultima perioadă, în cel puțin în ultimul an sau ultimii doi ani, referitor la apropierea, practic, a războiului, inclusiv războiul din Ucraina, mai aproape de granițele NATO. Și, desigur, până acum, aproape patru ani de război, încă statele europene şi Alianța Nord-Atlantică nu par pregătite 100% de o eventuală invazie a unui inamic. Desigur, aici vorbim despre Federația Rusă. Nu este pregătită UE pentru că, în tot acest timp, Europa nu a reușit să devină autonomă din punct de vedere militar. S-a bazat întotdeauna pe umbrela de securitate a Statelor Unite.

Odată cu venirea la putere a Administrației Trump, s-au schimbat, s-au precipitat lucrurile și pare că vedem anumite acțiuni mai curajoase, acțiuni cu o voință politică mai mare din partea statelor europene, toate peste chiar și recentele declarații, inclusiv ale președintelui rus, în care amenință inclusiv Europa cu potențiale represalii din cauza unor acțiuni iarăși mai curajoase din partea statelor NATO. Vedem că NATO, inclusiv, a menționat și generalul pentru Comandamentul Europa de Est al NATO are acum o nouă atitudine față de atacurile hibride ale Federației Ruse. Și anume de la a reacționa, NATO are deja acum o politică din ce în ce mai activă în a riposta sau în a preîntâmpina, a face acest deterrence, de fapt, despre care s-a vorbit de foarte mult timp inclusiv în toată această perioadă a războiului.

Vedem cum, după acele sabotaje ale cablurilor submaritime, am văzut intensificarea inclusiv a patrulei NATO în Marea Nordului, am văzut, de asemenea, foarte multe acțiuni mult mai curajoase și mult mai preemptive din partea statelor NATO și asta este îmbucurător. Totuși, nu este suficient pentru că, revenind la acele declarații ale președintelui rus, o să vă surprindă, dar eu chiar cred că ar trebui să îl luăm în serios pe Putin, în pofida acelui bluff prezent în cuvintele lui, pentru un om care a decis să atace o țară vecină fără să înțeleagă realitatea din Ucraina, s-a pregătit cu, inclusiv, uniforme de paradă pentru a câștiga acolo. Probabil că și de această dată Putin are anumite informații pe masa acestuia prin care înțelege că Europa nu este pregătită să răspundă unei potențiale agresiuni ale Federației Ruse. 

- Deci să luăm în serios când spune că, dacă dorește Europa să intre în război, suntem pregătiți chiar acum. Că, practic, ăsta a fost avertismentul pe care îl lansase Vladimir Putin. M-aș întoarce un pic la ceea ce spuneați despre voința de a fi mai rezilienți, poate și la voința de a face pace pe care o vedem, cel puțin la nivel declarativ, din partea Administrației Trump, pentru că a existat o nouă întâlnire între emisarii lui Donald Trump, la Moscova, cu reprezentanții Kremlinului, o întâlnire care, după cinci ore, s-a soldat cu nimic. Vă întreb ce îi iese lui Vladimir Putin din faptul că se tot afișează, chiar și fără rezultat, în aceste întâlniri?

- În primul rând, văd sau vouă nu vi se pare clar că, de fapt, președintele rus încearcă, cu tot dinadinsul, să oprească, să întârzie anumite sancțiuni internaționale care sunt îndreptate împotriva lui? Și explic, pentru că, odată ce a fost acel anunț de introducere a sancțiunilor internaționale împotriva Lukoil și împotriva Rosneft, imediat Putin a ieșit la înaintare, imediat a fost de găsit, imediat și-a dorit negocieri de pace și a fost mult mai atent la poziția americană. Situația de pe front nu s-a schimbat dramatic în tot acest răstimp, încă de la întâlnirea președintului Trump cu președintele Putin din Alaska. Deci nu s-au schimbat prea mult variabilele dar vedem că, de fapt, Putin, prin introducerea acestor sancțiuni împotriva acestor giganți petrolieri, încearcă, cumva, inclusiv să oprească, să minimizeze impactul acestora și propune anumite deal-uri, pentru că am văzut, inclusiv în presă, faptul că activele Lukoil, cel puțin, chiar și din Europa, încearcă a-i fi băgate președintelui american sau către investitori americani pentru a profita, pentru a fi, de fapt, ca Rusia să întoarcă acest caz dureros pentru economia rusească în favoarea sa și vedem, totuși, că economia Federatiei Ruse se află, în momentul de față, într-o situație destul de dificilă și este evident că, sub o presiune serioasă a sancțiunilor pe care, până acum, nici europenii și nici americanii nu au îndrăznit să le implementeze pe deplin, vedem acum, parcă, o voință mai mare din partea Occidentului, dar cred că, desigur, toate aceste acțiuni trebuie să continue.

Am văzut mai multe semnale din partea Statelor Unite, înainte de vehicularea celor 28 de puncte, inclusiv chiar cu două zile înainte a fost pentru prima dată când Statele Unite au dat aprobarea Ucrainei pentru a folosi rachete cu rază lungă de acțiune ATACAMS, a fost pentru prima dată, și s-a tot menționat, inclusiv în acele puncte, că Rusia este clar îngrijorată de capacitatea Ucrainei în a lovi ținte mai departe de linia frontului pentru că afectează economia de război, afectează inclusiv producerea petrolului și, desigur, depozitele, toate aceste lucruri de infrastructură militară, de fapt, sunt simțite prin aceste atacuri. Practic, Putin are acum atenția internațională, a reușit, pentru că în trei ani de război, să spunem, nu se bucura de o așa mare atenție odată cu aceste negocieri de pace. 

- Aici e o întrebare, da. Aici voiam să ajung. Dacă s-a schimbat ceva de pildă în statutul internațional al lui Vladimir Putin de dinainte de ianuarie, momentul în care Donald Trump a venit la Casa Albă, și după ianuarie, când Donald Trump a început să aibă aceste, inclusiv, concesii față de Vladimir Putin, tot mai des? S-a schimbat ceva în profilul lui Vladimir Putin pe scena internațională? Mai avem un minut. 

- S-a schimbat. S-a schimbat chiar și, mă rog, înainte de declanșarea invaziei pe scară largă clar s-a schimbat situația. Rusia, dintr-o putere care a pierdut Orientul Mijlociu, pierde controlul în Caucazul de Sud, inclusiv în această perioadă a lui Trump, în Asia Centrală, deci trece spre o politică multivectorială, dar în mare parte vedem o comunicare cu China și, probabil, singurul argument pentru Putin ca să rămână relevant în politica internațională este să continue agresiunea împotriva Ucrainei pentru că, în această situație, în prelungirea acestui război sângeros, Putin se simte, practic, ca un rege.

Este mereu rugat de către partenerii europeni, de către Statele Unite, este invitat la negocieri, îi sunt făcute vizite internaționale, vorbește cu presa, reușește să încadreze narativele sale peste tot în lume, își promovează inclusiv acest cult al personalității sau, mai degrabă, narativele acestea pe care le propagă Rusia sunt îmbrățișate în această perioadă poate de mai mulți oameni și, de fapt, se reușește cumva să se pătrundă inclusiv în mintea publicului european. Vedem toate aceste mișcări, să le spunem așa, din statele europene, care, într-o formulă sau alta, direct sau indirect, îi fac jocul lui Putin.

Deci, Federația Rusă, dintr-o putere marginală și neavând succese considerabile pe câmpul de luptă, în momentul de față, pe plan diplomatic, reușește să câștige mai mult din acest război. Deci, nu prin rezultatele bune pe front, 1% în 2 ani a reușit să obțină din Ucraina, să ocupe ilegal, dar prin puterea aceasta diplomatică, prin necunoașterea altor părți, inclusiv din Statele Unite, a mentalității rusești, prin, neavând neapărat experţi, să spunem, în spațiul acesta post-sovietic, Vladimir Putin, de fapt, reușește cumva să devină din nou relevant. Asta ne spune că războiul acesta va mai continua, chiar dacă sunt aceste firave negocieri de pace, să le spunem așa.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰