Video Expert anticorupţie, după ce CCR a decis secretizarea averilor: Extrem de grav, ne întoarce înainte de 2004

Curtea Constituţională a decis că declaraţiile de avere şi de interese ale politicienilor intră la secret şi nu trebuie să includă bunurile şi veniturile soţilor şi copiilor. Practic, vor disparea imediat declaraţiile de avere de pe site-ul instituţiilor publice, instrumente care au permis presei de-a lungul timpului să arate prin anchete sifonări de fonduri din bugetul nostru, al tuturor către soţi, soţii, mame septuagenare şi mătuşi îmbogăţite de tranziţie sau să arate sumele colosale căştigate de bugetari de lux care-şi măresc leafa şi de câte 5 ori în plină criză bugetară.

Vă mai amintiţi de generalul Zisu, descoperit cu tablouri, ceasuri de lux şi sume de bani imposibil de obţinut din funcţia pe care o avea în armată? Ancheta a pornit de la declaraţia publică de avere. Toate aceste elemente la care până acum jurnaliştii au avut acces, pentru că transparentizarea a fost una dintre condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, au dispărut acum prin hotărârea CCR.

Nicuşor Dan a criticat decizia CCR, însă unul dintre consilierii săi, rămaşi de sub administraţia Bolojan, e vorba de Dragoş Atanasiu, declara contrariul nu mai departe de acum 3 zile într-o emisiune la Primanews, potrivit profit.ro: Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public. Nu spune nimeni să nu ai o declarație de avere depusă la o instituție a statului. Dom'le, dar ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dumneavoastră! Ce vă interesează?"

Şase organizaţii neguvernamentale au făcut un apel către CCR, în care precizează că toate standardele internaţionale în materie de integritate publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interes. Despre acest subiect a vorbit la Observator iniţiatorul acestei scrisori deschise, Radu Nicolae, Președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Analiza făcută de Radu Nicolae

Marius Pancu: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce impact are hotărârea aceasta a CCR? 

Radu Nicolae: Hotărârea e un regres profund în privinţa integrităţii publice în România, ne întoarce efectiv înainte de 2004, când declaraţiile de avere erau secrete, erau depuse în plic închis şi sigilate. Dar poate că e mai rău decât era acum 20 şi ceva de ani, pentru că acum declaraţiile de avere se depun doar cu privire la bunurile persoanei care declară, nu şi pentru bunurile soţiei sau copiilor aflaţi în întreţinere. Ce înseamnă asta? Înseamnă că toate declaraţiile care vor fi depuse la ANI vor fi pe 0, pentru că toţi îşi vor pune toate bunurile pe numele soţilor sau copiilor şi atunci ANI nu va mai avea efectiv ce să verifice. Toată această decizie nu face decât să arunce în derizoriu şi în inutilitate acest sistem al declaraţiilor de avere.

În primul rând, dacă nu sunt publice nu o să ştim cine, ce a declarat şi nu o să poată să mai existe sesizări. Iar în al doilea rând, ANI pe ce bază poate să verifice aceste declaraţii? Pentru că sunt milioane de declaraţii. Cum o să le ia şi cum o să le verifice? De fapt, ceea ce a făcut Curtea Constituţională este o mineriadă împotriva integrităţii publice, împotriva cetăţenilor României şi împotriva tuturor standardelor internaţionale şi a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat începând cu aderarea la Uniunea Europeană.

Este extrem de grav ce s-a întâmplat. Este extrem de grav că această Curte Constituţională a menţinut această cauză din 2019 până acum, timp de 6 ani, peste 20 de termene, CCR se putea pronunţa. E clar că această cauză a fost menţinută pentru ca la momentul oportun CCR să anunţe în aer tot sistemul de integritate din România. 

Marius Pancu: De ce a fost ăsta momentul oportun? 

Radu Nicolae: Nu ştiu de ce a fost acesta momentul oportun. Poate s-a mizat pe faptul că societatea nu o să aibă nici un fel de reacţie. Poate că s-a mizat că imediat după alegeri nimeni nu o să bage de seamă, dar dimpotrivă, după 6 luni de criză profundă democratică, după ce au fost anulate alegeri în România, după ce  a fost un scandal imens, după ce România s-a aflat în centrul opiniei publice internaţionale din cauza acestor lucruri, să vii să arunci încă o asemenea bombă, să arunci din nou România în criză este o iresponsabilitate. 

Marius Pancu: Vorbeaţi de instituţiile internaţionale. La ce vă aşteptaţi din acest punct de vedere ca reacţie?

Radu Nicolae: Mă aştept la îngrijorare din partea Comisiei Europene, pentru că noi avem nişte obligaţii, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mă aştept la îngrijorări din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, un club al ţărilor bogate şi dezvoltate, la care România să acceadă. De fapt, nu ne plac standardele de la OECD de transparenţă, ceea ce dă înapoi toate aceste eforturi. România spera să poată să acceadă la OECD în 2026. În aceste condiţii mi se pare din ce în ce mai dificil. Într-adevăr, urmează un termen, 15 iunie, în care foarte mulţi funcţionari publici şi demnitari, sute de mii de persoane trebuie să îşi depună declaraţiile de avere şi de interese.

În primul rând, această decizie o să creeze o practică neunitară pentru că oamenii nu o să mai ştie ce trebuie să declare. Până la urmă, foarte mulţi funcţionari publici şi demnitari sunt căsătoriţi în acest regim comun al bunurilor. Până la urmă, nu există într-o astfel de căsătorie bun propriu. Ce înseamnă bun propriu? Sunt de fapt bunurile comune ale soţilor care au fost realizate pe parcursul căsătoriei. Sunt tot felul de probleme juridice pe care o asemenea decizie, care nu are nici un fundament în practica, în standardele internaţionale. Se vorbeşte în comunicatul CCR despre Curtea Europeană a drepturilor omului şi despre standardele europene. Această decizie este total împotriva jurisprudenţei Curţii Europene a drepturilor omului. 

Marius Pancu: Ce spune CCR cel puţin la declaraţia de avere a rudelor este că şi acestea sunt persoane private şi că n-ar trebui să fie supuse propriului public. Cum ar fi putut fi rezolvată această problemă astfel încât să avem şi transparenţa pe care şi-o asumă un demnitar public în momentul în care alege să aibă această meserie şi să protejăm şi datele private ale rudelor? 

Radu Nicolae: Nu e vorba de rude. E vorba despre soţ-soţie şi copil aflat în întreţinere. Doar aceste persoane pentru că există un regim comun al bunurilor soţilor. Din această cauză au fost introduse în declaraţiile de avere şi aceste persoane pentru că nu se pot face diferenţe pentru că regimul este comun, al acestor bunuri. (...)

Sunt copii aflaţi în întreţinere până în 18 ani care sunt incluşi în declaraţia de avere. Până la urmă, funcţia publică nu e un drept. Funcţia publică este o responsabilitate pe care poţi să ţi-o asumi sau să nu ţi-o asumi şi dacă ţi-o asumi, poţi exercita putere publică. Şi atunci, dacă alegi să exerciţi putere publică în statul român trebuie să îţi asumi şi această obligaţie transparenţă tocmai pentru a da semnalul şi a arăta că exercitarea acestei puteri publice nu e una abuzivă. Dacă cineva doreşte ca viaţa sa privată să rămână privată poate să lucreze foarte bine în sectorul privat şi nu trebuie să depună nici un fel de declaraţie de avere sau de interese. Dar dacă îţi doreşti să serveşti cetăţenii printr-o funcţie sau o demnitate publică trebuie să îţi asumi şi această responsabilitate. Nu e încălcat nici un drept al omului pentru că nu există un drept al omului de a ocupa o funcţie de demnitate publică. 

Marius Pancu: Parlamentul poate să mai facă ceva cu un nou set legislativ? Care ar fi soluţiile în legislativ?

Radu Nicolae: În primul rând, Parlamentul trebuie să intervină şi trebuie să intervină cu tot cu standardele internaţionale. După cum aţi spus, o parte din judecătorii CCR îşi încheie mandatul, vor fi numiţi alţi judecători CCR şi mă aştept ca în noua componenţă a CCR respectul faţă de standardele internaţionale, inclusiv ele de drepturile omului, să fie mai înalt, iar Parlamentul să legifereze un regim extrem de transparent al acestor declaraţii. 

Marius Pancu: Aici am nevoie de lămuriri suplimentare pentru că nici măcar CCR nu poate să îşi întoarcă o decizie proprie sau există?

Radu Nicolae: Astăzi şi-a întors o decizie proprie CCR  şi nu o dată, ci de mai multe ori în ultimii 10 ani şi există în comunicatul de presă al ANI toate acele citate în care CCR, aceeaşi Curte Constituţională care astăzi şi-a schimbat jurisprudenţa spunea că publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese este un element esenţial în asigurarea integrităţii publice. Astăzi, CCR şi-a încălcat propria jurisprudenţă.

Marius Pancu: V-aş întreba şi despre rolul pe care îl capătă ANI şi despre puterea pe care o capătă ANI, nu mai vorbim de capacitatea de a gestiona aşa ceva. 

Radu Nicolae: Cred că acesta era un instrument foarte important pentru presă pentru cetăţeni, pentru soietatea civilă, era un instrument de control civic împotriva corupţiei, el dispare. Autorităţi de control ale statului avem foarte multe. Avem ANAF care verifică taxele şi impozitele, avem tot felul de autorităţi de control. Publicitatea declaraţiilor de avere şi de interes era un instrument maxim de responsabilizare a celor care exercită demnităţi şi funcţii publice.

Nu cred că puterea ANI o să crească după această decizie, dimpotrivă, o să urmeze o perioadă extrem de neclară din punct de vedere al aplicării legii şi din punct de vedere al modului în care trebuie gestionate bazele de date care există. Există o bază de date de aproape 12 milioane de declaraţii de avere şi de interese. Ce se va întâmpla cu această bază de date? Va dispărea pur şi simplu, se va închide accesul la ea? Se pare că da, din comunicatul de presă al Curţii. Apoi, ce se întâmplă cu declaraţiile de avere care se vor depune de acum? Ce se va întâmpla cu verificarea ulterioară?

În momentul în care exista o comunitate de bunuri, dar la o parte din bunuri nu mai e acces pentru simplul fapt că acel card, deşi banii sunt comuni, ai familiei, cardul respectiv scrie numele altei persoane, soţiei sau soţului şi funcţionarul atunci sigur că nu trebuie să mai declare acei bani pentru că nu e numele lui pe card, cum vei face acea verificare?

În mod normal, orice om raţional ar trebui să se găndească dacă trebuie să declare doar cardurile dacă am eu numele, atunci o să îmi închid toate cardurile mele, o să deschid toate cardurile pe numele soţiei sau soţului şi o să folosesc acele carduri. Şi eu voi avea 0 în declaraţia de avere la conturi, de pildă. Nimeni nu o să mai aibă bani în conturi când depune declraţia de avere. Ce o să se întâmple atunci? Ce o să mai verifice ANI? Care va fi puterea ANI la acel moment?

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰