Video Ce este economia subterană şi cum influenţează atragerea de investiţii străine: "Pierdem 10% din PIB"
Iancu Guda, atrage atenția, astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, asupra riscurilor economice generate de instabilitatea politică și reformele întârziate.
"Este foarte important pentru un preşedinte şi guvern ce mesaje transmit către investitorii străini, pentru că, dacă aceştia îşi pierd încrederea în România, se retrag banii de la noi şi se închid companii, se pierd locuri de muncă, se depreciază moneda naţională, se scumpesc produsele din import fiindcă plătim mai mulţi lei, şi atunci avem inflaţie mare, avem dobânzi, plătim mai mult la ratele bancare, ne scade venitul disponibil, consumul. Scade consumul, scad vânzările companiilor - vedeţi spirala care duce la şomaj şi sărăcie?", explică Iancu Guda.
După ani în care România a atras tot mai multe investiții străine, tendința s-a inversat. După recesiunea din 2008–2010, investițiile au revenit pe creștere, cu o scădere notabilă în 2020, în contextul pandemiei și Ordonanței COVID.
În 2023, investițiile străine directe au scăzut cu 20%, în 2024 s-au menținut la același nivel, iar în primul trimestru din 2025 au înregistrat o nouă scădere de 10%.
Fonduri europene: 80 de miliarde de €, dar riscăm să-i pierdem
România are alocate 80 de miliarde de euro din fonduri europene, prin Politica Agricolă Comună, PNRR și alte programe, în perioada 2022–2027. Este echivalentul a 25% din PIB, o șansă uriașă pentru dezvoltarea economică.
Dar ritmul de absorbție este lent: "Este foarte important să accelerăm absorbția fondurilor europene, unde România are o problemă mai mare decât media europeană. În România, doar 14% din jaloanele, reformele pe care trebuia să le facem sunt îndeplinite", avertizează Guda.
Un exemplu de reformă amânată este eliminarea pensiilor speciale, o condiție asumată prin PNRR, dar neîndeplinită până în prezent.
"În ultimele trei luni din 2024 și primele 3–4 luni din 2025 am avut foarte multe incertitudini în contextul alegerilor electorale, prezidențiale, care au speriat foarte mulți investitori care au preferat să aștepte și să amâne deciziile. Și, ca atare, riscăm acești bani", atrage atenția Iancu Guda.
Dintr-un total de 15 miliarde de euro disponibili în perioada recentă - dintre care 10 miliarde erau granturi nerambursabile și restul împrumuturi - România a atras doar 5 miliarde de euro, adică o treime.
Economia subterană ne costă 30 de miliarde de € anual
Problemele structurale persistă și în zona colectării fiscale. Veniturile statului rămân sub potențialul economic.
"Niciun partid din România, în ultimii 30 de ani, nu a reuşit să colecteze la bugetul public mai mult de 30% din PIB. Media europeană este de 40%. Pierdem 10% din PIB din cauza economiei subterane, evaziunii şi corupţiei. 10% din PIB înseamnă 175 de miliarde de lei, adică vreo 30 de miliarde de euro", explică Iancu Guda.
"Trebuie să reducem economia subterană, marea reformă a corupţiei, a traficului ilicit şi toate acestea. Doar aşa ne facem bine, cu reforme structurale care să nu ne mai ducă la împrumuturi şi dobânzi foarte mari", concluzionează Guda.
Fără încrederea investitorilor, fără o absorbție eficientă a fondurilor europene și fără o reformă fiscală reală, România rămâne vulnerabilă la șocuri economice. Politica nu e un subiect opțional - ea are impact direct în viața fiecărui român.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
