Salariile nu mai țin pasul cu scumpirile chiar și în țările bogate. Cele mai afectate țări din zona euro

Salariile reale, adică cât își permit oamenii să cumpere cu banii pe care îi câștigă, după ce se ia în calcul inflația, au început să scadă în tot mai multe țări dezvoltate, din cauza șocului energetic provocat de războiul din Iran. Concret, ritmul de creștere al prețurilor depășește ritmul de creștere al salariilor, arată o analiză Financial Times.

Scumpirile puternice la carburanți și biletele de avion, provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz, au pus presiune asupra consumatorilor din Marea Britanie, SUA, dar și din Zona Euro. "Războiul perturbă lanţurile de aprovizionare şi va împinge preţurile şi mai sus, chiar dacă strâmtoarea s-ar redeschide mâine", a explicat Diane Swonk, economist-şef la KPMG.

Inflația din SUA a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce salariile au crescut cu doar 3,6% faţă de anul trecut. Asta înseamnă că, pentru prima dată în ultimii doi ani, prețurile au crescut mai repede decât veniturile. Chiar dacă angajații au primit salarii mai mari, puterea lor de cumpărare a scăzut, deoarece produsele și serviciile s-au scumpit mai mult decât au crescut veniturile.

Şi britanicii se confruntă cu o presiune similară. Salariile au crescut în medie cu doar 0,1% în termeni reali în primul trimestru, fără bonusuri, iar în lunile următoare sunt aşteptate chiar scăderi, în contextul în care inflaţia a accelerat, iar piaţa muncii a slăbit.

Şi în zona euro, noua criză energetică îi afectează pe angajați, care abia reușiseră să se redreseze după explozia inflației din 2022. Cu alte cuvinte, după o perioadă în care salariile începuseră să țină pasul cu scumpirile, creșterea prețurilor la energie le reduce din nou puterea de cumpărare.

Salariile reale din zona euro vor stagna în 2026

Salariile reale din zona euro vor stagna în 2026, a estimat analistul economic Claus Vistesen, de la Pantheon Macroeconomics. Potrivit acestuia, în ţări precum Franţa, unde deficitul a crescut şi nu mai sunt bani pentru ajutoare şi măsuri de sprijin, oamenii ar putea pierde şi mai mult din puterea de cumpărare.

Scăderea puterii de cumpărare creează două mari temeri pentru guverne. Prima este reducerea consumului, care ar putea agrava încetinirea economică şi ar putea forţa companiile să facă disponibilizări. A doua este riscul ca angajaţii să obţină majorări salariale mai mari, ceea ce ar putea alimenta inflaţia chiar şi după ieftinirea energiei.

Michael Feroli, economist-şef la JPMorgan, a explicat că scăderea puterii de cumpărare este "în totalitate legată de conflictul din Orientul Mijlociu", iar dacă Strâmtoarea Ormuz se redeschide şi preţurile la energie scad, "salariile reale ar putea reveni pe creştere". Alte voci avertizează că inflaţia ridicată va reduce marjele de profit şi va afecta angajările. Adică o inflaţie persistentă poate ajunge o problemă pentru piaţa muncii.

În Marea Britanie, situaţia se înrăutăţea încă dinainte de începerea războiului. Şomajul era în creştere şi erau tot mai puţine locuri de muncă disponibile - minimul ultimilor cinci ani - astfel că oamenilor le era mai greu să ceară salarii mai mari. Guvernul britanic a încercat să ajute populaţia prin reducerea TVA pentru vacanţe şi ieşiri la restaurant şi prin amânarea scumpirii carburanţilor. Totuşi, economiştii spun că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a opri scăderea puterii de cumpărare - al patrulea episod din 2008 încoace.

În zona euro, veniturile angajaţilor au crescut cu aproape 2% în 2025, într-un context în care şomajul a rămas foarte scăzut. Asta înseamnă că piaţa muncii era încă destul de puternică, iar mulţi angajaţi au obţinut salarii mai mari. Totuşi, datele Băncii Centrale Europene arată că sindicatele reuşesc tot mai greu să negocieze majorări salariale mari, deoarece angajaţii sunt tot mai preocupaţi de siguranţa locurilor de muncă.

Cele mai afectate ţări din zona euro: Franţa, Germania şi Spania

Potrivit analizei, Franţa are o perspectivă economică deosebit de dificilă şi nu poate reduce taxele pentru că nu îşi permite. Consumatorii suportă din plin impactul. Şi în Germania, angajaţii au o putere redusă de negociere salarială, dar sunt parţial protejaţi de scumpiri prin reducerea accizelor la carburanţi.

Indexarea salariilor, economiile mai consistente şi măsurile fiscale generoase, mai ales în Spania, fac ca angajaţii din unele ţări europene să fie mai bine protejaţi decât cei din SUA.

Dar, per ansamblu, analiştii avertizează că întreaga zonă euro riscă o perioadă de stagnare a salariilor reale şi chiar o recesiune uşoară. "Cu cât lovitura asupra economiei este mai puternică, cu atât redresarea salariilor reale va fi mai lentă", susţin analiştii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage