Video Prețul energiei după plafonare, ce urmează pentru români. Guda, despre schema de sprijin: Prea lungă
Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, ne vorbeşte, astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, despre tendinţele preţurilor în piaţa de energie.
Doamnelor și domnilor, 5 minute să discutăm despre un subiect absolut esențial: piața de energie.
Schema de plafonare s-a finalizat, urmează voucherele, vedem tendințele prețurilor la energie, cum s-au implementat scheme similare în alte țări din regiune și bune practici atât pentru noi, consumatori, cât și pentru autoritățile publice. Este un subiect pe care îl vom aborda toată săptămâna, așa că urmăriți IQ Financiar în fiecare zi pentru a vedea toate acestea. Vara se termină, vine toamna, apoi iarna, și energia o să fie din ce în ce mai prezentă în bugetul nostru.
Invazia Ucrainei de către Rusia a amplificat criza la energie
Haideţi să vedem evoluția prețurilor la energie. În 2021, Rusia a început să se retragă ca livrări de gaze în Uniunea Europeană, ceea ce, evident, a scumpit gazele și, implicit, energia care se produce în special din gaz. În 2022, știm foarte bine, invazia Ucrainei de către Rusia a redus și mai mult oferta, amplificând criza la energie. Ce au făcut majoritatea țărilor din Uniunea Europeană: respectiv scheme de sprijin pentru consumatori, în special cei vulnerabili? Invazia Ucrainei de către Rusia a fost urmată de revenirea după perioada pandemiei COVID, și automat cererea în creștere a amplificat dezechilibrele între oferta insuficientă și cererea pe revenire, crescând și mai mult prețurile. În România, problema a fost amplificată de o producție insuficientă. Prețurile au crescut foarte mult și producătorii au beneficiat - Hidroelectrica, Nuclearelectrica - făcând profituri record.
În acest context, au fost foarte multe scheme de sprijin implementate gradual în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Scheme care au costat la buget, adică din banii noștri, și dacă facem un total la nivelul Uniunii Europene, vorbim de 681 de miliarde de euro între 2021 și 2024, ceea ce înseamnă cam 1,2% din produsul intern brut consolidat la nivelul Uniunii Europene. Un efort fantastic, dar care a fost necesar pentru aceste scheme temporare. Asta au făcut majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. România a prelungit prea mult schema și a gândit-o fundamental greșit.
În România a fost plafonat prețul la energie pentru toți, inclusiv domnul Țiriac
Haideți să vedem ce bune practici s-au implementat în alte țări din Uniunea Europeană, pentru a compara apoi, în episoadele viitoare, și schema din România. În 2021, deja foarte multe țări au venit cu scheme de scutiri de TVA, tarife blocate sau vouchere - sume fixe acordate consumatorilor vulnerabili - și unele au plafonat prețul la producători. Foarte important, pentru că acolo este cauza.
În 2022, cam toate țările din Uniunea Europeană au avut scheme de sprijin și majoritatea acestora s-au închis ulterior. România are schema cea mai longevivă și, din punctul meu de vedere, prost gândită. Natura intervențiilor în alte țări din Uniunea Europeană a arătat eficiență mai mare. De exemplu, în Germania au fost plăți directe la consumatorii vulnerabili și TVA redus. În Franța, un impact de 15 miliarde - pe total - cu 100 de euro voucher consumatorilor vulnerabili, cu reduceri de taxe. În Italia, pachet anticriză cu tarife sociale pentru consumatorii vulnerabili. În România a fost plafonat prețul la energie pentru toți, inclusiv domnul Țiriac. Noi am plătit ca toată lumea să aibă preț plafonat la energie. Cum adică am plătit noi? Prin buget, prin banii publici. Deci toate acestea nu au fost sustenabile. O să le detaliem în episoadele următoare, pentru a vedea ce putea fi făcut mai bine și să avem în vedere în viitor. Un subiect esențial pentru noi toți: prețul la energie. Așa că mulțumim că sunteți fideli și ne urmăriți, pentru că ne interesează. La buzunar, mai ales.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
