Trump se duce în China cu 17 oameni de afaceri. Ce vor Elon Musk, Tim Cook și Larry Fink de la Beijing

Donald Trump se va întâlni cu Xi Jinping la Beijing  pe 13 și 14 mai, la un summit cu mize ridicate, dar de la care așteptările sunt reduse, potrivit Reuters. Delegația de afaceri care îl însoțește pe președintele Trump este formată în principal din companii care încearcă să își rezolve problemele cu a doua cea mai mare economie a lumii. Trump va fi însoțit de aproximativ 17 directori și oficiali de top.

Ce oameni de afaceri îl însoţesc pe Trump în China

Pe lista se află Elon Musk, director executiv al Tesla şi SpaceX, Tim Cook, director executiv al Apple, Larry Fink, director executiv al BlackRock, Dina Powell McCormick, președinte și vicepreședinte al Meta, Kelly Ortberg, președinte și director executiv al Boeing, Ryan McInerney, director executiv al Visa, Stephen Schwarzman, director executiv al Blackstone, Brian Sikes, director executiv și președinte al Cargill, Jane Fraser, director executiv al Citi, Jim Anderson, director executiv al Coherent Henry, Lawrence Culp, director executiv al GE Aerospace, David Solomon, director executiv al Goldman Sachs, Jacob Thaysen, director executiv al Illumina, Michael Miebach, președinte al Mastercard şi Sanjay Mehrotra, director general al Micron Technology. O absenţă notabilă este cea a șefului Nvidia, Jensen Huang, companie cheie în rivalitatea dintre SUA și China în domeniul cipurilor şi AI. 

"Trump are nevoie de China mai mult decât are China nevoie de el"

Trump merge la Beijing într-un moment complicat: războiul cu Iranul i-a afectat popularitatea în SUA iar instanțele americane i-au blocat tarifele vamale şi nici nu este clar dacă cei doi vor conveni măcar să prelungească armistițiul comercial. "Trump are nevoie de China mai mult decât are China nevoie de el. Are nevoie de un fel de victorie în politica externă: o victorie care să arate că dorește să asigure stabilitatea în lume și nu doar că perturbă politica globală", a explicat Alejandro Reyes, profesor de politica externă chineză la Universitatea din Hong Kong.

Spre deosebire de vizita lui Trump din 2017, axată pe fast și acorduri comerciale, delegația redusă din acest an include companii care încearcă să își promoveze interese economice mai vechi în China, relatează Reuters, citând surse. "În afară de Boeing și Cargill, care sunt legate de acorduri de achiziții, celelalte companii sunt acolo în principal pentru a transmite cereri privind aprovizionarea cu resurse critice. Acest lucru ar putea ajuta administrația SUA să transmită mesajul că, pentru a putea discuta despre investiții, China trebuie să fie un partener de încredere și să nu folosească aprovizionarea ca pe o armă", a explicat Reva Goujon, analist geopolitic.

O condiție-cheie pentru a fi inclus în delegație a fost existența unei "cereri concrete" care să poată produce un rezultat clar sau un acord informal în timpul sau după summit. Companiile americane consideră summitul mai degrabă o oportunitate politică de a accelera un dialog început deja cu autoritățile chineze, și nu un loc unde vor fi anunțate oficial noi acorduri.

Ce vor companiile americane de la Beijing

De exemplu, Meta vrea să rezolve un ordin emis luna trecută de autoritățile chineze prin care i se cere să renunțe la achiziția de peste 2 miliarde de dolari a startupului de inteligență artificială Manus, în contextul în care Beijingul controlează mai strict investițiile americane în tehnologiile sensibile. În plus, China analizează impunerea unor restricții privind exporturile către SUA de echipamente necesare producției de panouri solare, măsură care ar putea afecta planurile unor companii americane precum Tesla de a construi sau extinde fabrici.

Tesla vrea să cumpere de la furnizori chinezi echipamente de 2,9 miliarde de dolari pentru fabricarea panourilor solare. Totodată, încearcă să obțină aprobarea autorităților chineze pentru extinderea sistemului Full Self-Driving pe cea mai mare piață auto din lume. Elon Musk a recunoscut dificultățile create de restricțiile tehnologice impuse atât de SUA, cât și de China, dar și-a exprimat optimismul că va primi aprobarea în acest an.

Șeful BlackRock, Larry Fink, ajunge și el la Beijing într-un moment sensibil: un consorțiu condus de compania americană vrea să cumpere porturi în valoare de 23 de miliarde de dolari, inclusiv două aflate lângă Canalul Panama, de la conglomeratul din Hong Kong CK Hutchison. Beijingul a criticat tranzacția pe fondul încercărilor Washingtonului de a reduce influența Chinei asupra rutei maritime strategice.

În delegație se află și producătorul de componente optice Coherent, afectat de restricțiile chineze privind exporturile de indiu și alte materiale importante pentru cipurile optice performante. Compania de biotehnologie specializată în secvențiere genetică și analiză ADN, Illumina, participă la summit pentru a-și reconstrui operațiunile în China după ce Beijingul a ridicat anul trecut interdicția de export impusă companiei. Totuși, aceasta rămâne pe lista chineză a "entităților nesigure", din cauza tensiunilor dintre SUA și China privind securitatea biotehnologică și dependența de lanțurile de aprovizionare.

Mastercard și Visa speră și ele să își îmbunătățească poziția pe piața plăților din China, una puternic reglementată. Potrivit unor surse, Mastercard speră ca guvernul american să susțină obținerea unei participații mai mari în joint venture-ul său din China. În 2023, Mastercard a devenit prima rețea străină de plăți care a primit aprobare pentru procesarea tranzacțiilor interne în yuani în China, printr-un parteneriat cu compania chineză NetsUnion.

Visa, care încă nu are acces complet pe piața chineză de procesare a plăților, la fel ca rivalii Mastercard și Amex, speră să intre pe această piață printr-o licență de joint venture în care să dețină 100% din participație. Jane Fraser, CEO-ul Citigroup, și David Solomon, CEO-ul Goldman Sachs, vor ajunge și ei în China, în contextul în care Wall Street încearcă să își extindă accesul pe piețele de capital din China.

Citigroup așteaptă în continuare aprobarea pentru o licență completă de brokeraj în China, după ieșirea dintr-un parteneriat anterior. Banca are și un litigiu cu compania chineză Haiyue Energy Group, care a dat în judecată Citibank pentru blocarea unei plăți de 27 de milioane de dolari legate de sancțiunile americane.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage