Video De ce au amânat judecătorii CCR decizia privind pensiile magistraţilor
Două puncte foarte importante au fost pe agenta magistraţilor de la Curtea Constituţională: banii lor şi banii noştri. Câteva ore bune s-a dezbătut reforma pensiilor speciale şi s-a rezolvat totul cu o amânare. În schimb, au dat rapid undă verde pe noile măsuri fiscale care ne vizează pe noi toţi: taxele şi impozitele asumate de Guvern pot intra în vigoare de la 1 ianuarie.
Aproape 5 ore a durat şedinţa de azi a Curţii Constituţionale, judecătorii au amânat decizia în ceea ce priveşte tăierea pensiilor speciale încasate de magistraţi pentru că au existat divergenţe şi neînţelegeri între judecătorii CCR. Aşa că se vor reuni, din nou, între Crăciun şi Anul Nou, pe 28 decembrie, într-o zi de duminică, atunci când ar trebui să ia decizia finală, să spună dacă această lege pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea de două ori în faţa Parlamentului este sau nu constituţională.
Ce prespune reforma pensiilor speciale
Această reformă a pensiilor speciale încadrate de magistraţi ar trebui să reducă pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor la cel mult 70% din ultimul venit net, încasat în ultima lună de activitate, şi aici mă refer la sporurile, pe care judecătorii şi procurorii le încasează pe lângă indemnizaţia lunară.
Curtea Constituţională ar trebui să spună pe 28 decembrie dacă 70% este un procent suficient pentru judecători şi procurori, atâta timp cât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie., în sesizarea pe care a depus-o la CCR, a invocat faptul că magistraţii sunt discriminaţi în raport cu ceilalţi beneficiari de pensii speciale din România şi, în acelaşi timp, au invocat faptul că există decizii anterioare ale CCR şi a Curţii de Justiţie a UE care spun că pensia încasată de magistraţi ar trebui să fie cât mai apropiată de ultimul salariu aflat în plată.
O altă măsură se referă la vârsta de pensionare, care în prezent este de 48 de ani. Guvernul a propus ca vârsta de pensionare a magistraţilor să crească treptat într-o perioadă de tranziţie de 15 ani, urmând să atingă pragul de 65 de ani din sistemul public în 2040. Va creşte şi vechimea în muncă, de la 25 de ani în prezent la 35 de ani, dacă CCR va decide pe 28 decembrie că această lege este constituţională. Altfel, dacă ea va pica, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro, fonduri europene din PNRR.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
