Declic pierde procesul în care contesta numirea Liei Savonea la ÎCCJ: "E o zi neagră pentru justiţie"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Declic a anunţat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins cererea în care contesta procedura de la CSM privind numirea Liei Savonea ca preşedinte al Instanţei supreme.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), instanţă condusă de Lia Savonea, a decis, joi, să respingă cererea Declic prin care Comunitatea a contestat procedura de numire în fruntea instanţei a Liei Savonea. Judecătorii supremi au invocat excepţia lipsei de interes, ceea ce echivalează cu refuzul de a judeca fondul problemei", spune Declic într-un comunicat de presă.
Soluţia închide definitiv dosarul, după ce judecătorii au respins ca inadmisibilă şi cererea Declic de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), precum şi solicitarea de trimitere a unei excepţii de neconstituţionalitate către Curtea Constituţională a României.
"Este o zi neagră pentru justiţia din România şi un semnal dezastruos pentru cetăţeni. Să li se spună celor 70.000 de semnatari ai petiţiei 'Nu mai promovaţi judecători toxici!' că nu au 'interes' să ceară o justiţie corectă şi transparentă. Este o absurditate. Practic, magistraţii au ales să se blindeze în spatele unei excepţii procedurale pentru a evita să judece pe fond un caz incomod. Când cetăţenilor li se taie dreptul de a contesta abuzurile din vârful sistemului, independenţa justiţiei devine doar un slogan golit de conţinut", a declarat Roxana Pencea - Brădăţan, coordonatoare de campanii Declic.
Declic arată că dosarul a fost plimbat timp de un an între instanţe (Cluj, Alba Iulia, Înalta Curte), înainte să fie tranşat chiar de instanţa condusă de subiectul contestaţiei, Lia Savonea.
Demersul juridic iniţiat de Declic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a început în vara anului 2025, fiind susţinut financiar şi civic de peste 70.000 de cetăţeni.
Comunitatea a reclamat că CSM a declanşat prematur şi netransparent procedura de desemnare a Liei Savonea la conducerea Instanţei supreme, iar traseul dosarului reflectă pe deplin manevrele procedurale de a scăpa de dosar.
-
10 indivizi au primit măsuri judiciare după protestul din Piața Victoriei. Doar 2 dintre ei sunt ciobani
-
Cristina Trăilă, după audierile de la DNA: Dosarul nu are nicio legătură cu Bolojan. Nu am nimic de ascuns
-
AI în sălile de judecată. Înregistrările audio vor fi transformate automat în text. Proiect finanțat prin PNRR
Pe parcursul şedinţelor de judecată, avocaţii Declic au susţinut că desemnarea conducerii Curţii Supreme depăşeşte simpla sferă a "carierei judecătorilor" şi vizează direct independenţa justiţiei, acesta fiind un drept de interes public general care îndreptăţeşte societatea civilă să intervină.
"Atât sesizarea CJUE, cât şi sesizarea CCR erau necesare pentru soluţionarea excepţiei lipsei de interes şi ridicau o problema fundamentală: dacă numirea la vârful Înaltei Curţi este doar o chestiune internă de carieră a magistraţilor sau o garanţie constituţională a independenţei justiţiei de care depinde fiecare cetăţean. Cel mai probabil, vom sesiza Comisia Europeană pentru activarea art. 258 TFUE", a explicat Roxana Mândruţiu, avocata Asociaţiei Declic.
